duminică, 31 august 2008

Filialele Bibliotecii Metropolitane Bucuresti. Sectorul 4: O.Cazimir

Filiala OTILIA CAZIMIR a fost înfiinţată la 18 octombrie 1977, la început sub numele de Temerarii, ca o oportunitate de a oferi copiilor o bibliotecă numai pentru ei. În 1991 biblioteca primeşte numele de OTILIA CAZIMIR şi funcţionează la parterul unuia din blocurile noi construite în zonă. De la deschidere funcţionează în aceeaşi locaţie.
Filiala pentru copii OTILIA CAZIMIR a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti oferă publicaţii pentru copii.DESCRIERE SPAŢIU
Activitatea se desfăşoară într-o singură încăpere la parterul blocului unde, printr-o ingenioasă aşezare a rafturilor s-a creat şi un spaţiu pentru consultarea fondului de referinţă şi a presei.

FONDURI
Fondul filialei este de 10.450 u.b. din care:
Carte – 10.328 u.b.
Casete video – 48 u.b.
Casete audio – 4 u.b.
Presă – 29 u.b.
CD-uri – 34 u.b.
CD-ROM – 7 u.b.



OFERTA
Acces liber la raft; împrumut la domiciliu; spaţiu pentru consultarea fondului de referinţă;
Copiii îşi pot petrece o parte din timpul liber în bibliotecă unde găsesc jocuri pentru diferite vârste (puzzle, şah, cuburi, alte jocuri de inteligenţă şi valorificare a cunoştinţelor de cultură generală etc.)
Colecţii de publicaţii pentru copii.
Catalog alfabetic. catalog topografic
27 martie 2008 REDESCHIDEREA FILIALEI OTILIA CAZIMIR


În data de 27 martie 2008 a avut loc redeschiderea Filialei Otilia Cazimir. Filiala funcţionează acum într-un spaţiu modern, nou amenajat, cu toate dotările necesare. La inaugurare au fost prezenţi copiii din clasa I B de la Şcoala Generală nr. 93 Emil Racoviţă, învăţător coordonator Elena Vlad

miercuri, 27 august 2008

Filialele Bibliotecii Metropolitane: Nicolae Balcescu





ISTORIC
Filiala s-a înfiinţat pe data de 4 decembrie 1949 – Proces Verbal Nr. 5 – în Şos. Giurgiului, Nr. 65, Raionul Nicolae Bălcescu, sub denumirea de Biblioteca Populară Nr. 12.În 1958 îşi schimbă denumirea în Biblioteca Raională NICOLAE BĂLCESCU, cu adresa: Şos. Giurgiului, Nr. 175.În 1969 devine Biblioteca Publică NICOLAE BĂLCESCU, cu adresa: Şos. Giurgiului, Nr. 86, Sector 5.Filiala NICOLAE BĂLCESCU a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti este o bibliotecă cu profil enciclopedic pentru adulţi.
DESCRIERE SPAŢIU
90 m2, 1 sală de lectură
FONDURIFondul filialei este de 23.803 u.b. din care:Carte – 23.632 u.b. Casete video – 80 u.b. Presă – 87 u.b.CD-ROM – 2 u.b.CD-uri – 2 u.b. OFERTA Acces liber la raft; împrumut la domiciliu; consultarea lucrărilor din fondul de referinţă pe loc în spaţiu special amenajat şi destinat lecturii.Abonamente: România Liberă, Jurnalul Naţional, Lumea femeilor, Magazin, Formula As, National Geographic, Vacanţă şi Călătorii, Biblioteca Bucureştilor, BibliotecaCatalog alfabetic3 Calculatoare dintre care, 2 pentru utilizatori1 Imprimantă Multifuncţională
ACŢIUNI DESFĂŞURATE ÎN FILIALE : ARHIVĂ 2007
5.06.2008 - Bălcescu dincolo de vălul aparenţelor
La Ziua Filialei NICOLAE BĂLCESCU marcată joi, 5 iunie, ora 1100, au participat în calitate de invitaţi special prof. univ. dr. Paul Cornea, prof. Mirela Roznoveanu, Tincuţa Bădiţă şi Mihai-Daniel Gheorghe – doctoranzi ai Universităţii Bucureşti, Facultatea de Litere, Florin Preda – Serviciul Memoria Bucureştiului din cadrul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti. De asemenea au participat elevi ai Grupului Şcolar Grigore Cerchez, însoţiţi de prof. Steluţa Mogoş, precum şi utilizatori ai filialei. Programul a cuprins evocarea Nicolae Bălcescu; o masă rotundă pe tema Bălcescu dincolo de vălul aparenţelor, precum şi acordarea premiilor anuale ale bibliotecii pe anul 2007 (cel mai activ utilizator –Despina Mahovschi, cel mai fidel utilizator – Ana Neagoe şi pentru cea mai bună colaborare – Grupul Şcolar Grigore Cerchez, prin prof. Steluţa Mogoş. (DIF) 9 aprile 2008 –Vizita la Bibliotecă
În cadrul proiectului Biblioteca de la A la Z, Biblioteca Nicolae Bălcescu a fost vizitată de clasa a 4-a C de la Scoala Nr. 188, însoţiţi de doamna învăţătoare Daniela Botez. De asemena am mai fost vizitaţi de grupa mare a grădiniţei nr. 242, însoţiţi de doamna educatoare Paula Brănişteanu. Au fost prezentate serviciile generale ale bibliotecii copii arătându-se interesaţi. 20.03.2008 -Vizită la Bibliotecă
Cei 30 de copii din grupa mare Pokemon de la grădiniţa 263 Ciupercuţa au vizitat Biblioteca Nicolae Bălcescu însoţiţi de doamna educatoare Tatiana Dan. Glasurile vesele ale copiilor au însufleţit biblioteca. 15.03.2008 - Note de primăvară
Dedicată împlinirii a 113 ani de la naşterea Agathei Grigorescu Bacovia, manifestarea de sâmbătă, 15 martie, ora 1100, a prilejuit o întâlnire cu scriitorii: Alexandru Buican, Ion Dumitrescu, Tudor Opriş, Victoria Dragu, Niculae Gheran, Ion Mazilu Crângaşu, C. Stănescu, Paula Romanescu. Câţiva elevi de la Şcoala Nr. 111 – George Bacovia au recitat din lirica poetei. Andra Ţăpurică de la Liceul Dinu Lippati a interpretat Studiu Nr. 44 din Etudes briantes de F. Mazas şi Dans maghiar Nr. 6 de J. Brahms. Întâlnirea a fost organizată în colaborare cu Muzeul Memorial George şi Agatha Bacovia şi Uniunea Pensionarilor – Filiala Sector. 02.02.2008 – Bilete de papagal – 80 de ani de la apariţie.
Manifestarea a fost organizată împreună cu Muzeul Naţional al Literaturii Romăne la Muzeul Memorial Tudor Arghezi. Gazdele noastre: Doamna Miţura Arghezi, doamna Eugenia Oprescu şi domnul Corneliu Lupeş ne-au prezentat muzeul şi revista Bilete de papagal. Alături de noi s-au aflat reprezentanţi ai Uniunii Pensionarilor din Sectorul 4 Bucureşti.
30.01.2008 - Vizita la Bibliotecă
În cadrul proiectului Biblioteca de la A la Z, miercuri 31.01.2008 Filiala N. Bălcescu a fost vizitată de elevii ai Grupului Şcolar Grigore Cechez, însoţiţi de doamna profesoară Steluţa Mogoş. Au fost prezentate oferta, serviciile generale şi speciale pentru utilizatori.

luni, 25 august 2008

Ar putea aduce ziua de miine sfirsitul catalogarii?

Autor: Alan Daskin.
Articol aparut in “IFLA Journal” , vol. 33 / 2007, no. 3 Traducere efectuata de Irina Stolz si publicata initial in “Biblioteca Bucurestilor” nr. 4 / 2008.
Aceasta lucrare trece in revista pericolele pe care le implica viitorul in problema catalogarii (clasice), datorate cresterii in volum a publicatiilor pe diferite suporturi de stocare, in asociere cu o baza de resurse aflata in declin. Argumentele vor sublinia ideea potrivit careia catalogarea devine mai putin importanta intr-un astfel de context. Vom puncta si anumite considerente pe baza carora viitorul catalogarii va fi altul, ca o consecinta fireasca de a supravietui. Concepte-cheie pentru discurs: catalogare; dezvoltari viitoare. Scopul acestei lucrari este de a lua in calcul schimbarile cu care se confrunta personalul bibliotecar din sfera catalogare, asa cum o stim noi, si de a sublinia cum consideram ca aceste schimbari pot fi ele gestionate si/sau cum pot fi ele surmontate. Exista nevoia de a accentua ideea de catalogare, nu de catalog, desi este destul de greu sa fie separate. In primul rind, ce inseamna “catalogarea”? Pentru a atinge scopul acestei lucrari, s-a luat in calcul o definitie cuprinzatoare care sa inglobeze urmatoarele activitati: - descrierea rezervelor suficiente si necesare in vederea identificarii si diferentierii lor de alte resurse similare - identificarea si controlul punctelor de acces - identificarea si controlul relationarii cu alte resurse - analiza resurselor - alocarea termenilor de indexare - alocarea numerelor de clasificare Provocarile in domeniul clasificarii sunt bine cunoscute. Fara a urmari o anumita ordine, provocarile majore de care vorbeam sunt: - cresterea intrarilor - noile tipuri de resurse informationale - competitia pentru cucerirea de noi servicii mediate de biblioteca - perceptia conform careia catalogarea este o operatiune costisitoare si care ofera in schimb prea putin ca investitie. - constringerile fiscale - declinul din forta de munca Aceasta este o lista care naste indoieli.[…] S-a estimat ca in anul 2004 doar in Marea Britanie au fost publicate 160.000 de noi monografii sau editii. Nu exista cifre pentru 2003, dar acestea reprezinta o crestere de aproximativ 17.000 de publicatii, ceea ce inseamna 18 procente pe an. Luind in calcul partea plina a paharului, nu exista nici o evidenta care sa indice faptul ca vom ramine in curind fara material de catalogat. Cu toate acestea, agentiile specializatein bibliografii sunt in pericol de a fi inghitite de valul mereu crescind de publicatii. In aceeasi perioada, sprijinul financiar al guvernului pentru Biblioteca Nationala, care reprezinta 75% din bugetul operational, a crescut cu aproximativ 0,75%. Prin cresterea puterii de consum cu aproape 17% pe an (in Marea Britanie, n.n), sunt necesare cistiguri substantiale doar cit sa se asigure activitatile de procesare. In plus, monografiile publicate justifica doar o mica parte din intregul tablou de activitati. Internetul a schimbat fundamental domeniul editarii. Din punct de vedere istoric, costurile si complexitatea tipariturilor, marketingul si distributia au restrins activitatea de publicare la doar citeva persoane, creind dificultati in aparitia noilor publicatii. Acest aspect a fost virtual eliminat si oricine are acces la un PC conectat la Internet si la o imprimanta poate deveni propriul sau editor. Bibliotecile au responsabilitatea arhivarii, depozitarii si asigurarii accesului la aceste noi publicatii, inclusiv la pretiparituri, pagini web si blog-uri, care orii nu mai exista, ori nu apartin domeniului public. Migrarea simultana a serialelor catre spatiul web a creat un nou set de cerinte pentru a asigura accesul la informatia continuta de articolele aflate in periodice. Volumul total al acestor resurse web depaseste procesele traditionale de catalogare. Domeniul de Internet “ uk ”comprima la ora actuala peste patru milioane de site-uri. Noile mijloace si servicii web faciliteaza accesul mediat la informatie. Medierea intre cautatorii de informatie si continutul informational a fost rolul traditional al catalogarii si al serviciului clasic de biblioteca. Catalogarea este perceputa acum ca fiind in contradictie cu aceste mijloace. Acest aspect este evident in infruntarea dintre Google si alte motoare si servicii de cautare a informatiei. Marile magazine online, cum este “Amazon.com”, ofera interfete intuitive, prietenoase, usor de folosit pentru utilizatoriii care cauta informatie diversa, precum si descrieri ale publicatiilor. Prin contrast, catalogarea este caracterizata drept o o operatie dificil de aceesat si de utilizat, plictisitoare ca aspect si restrinsa la continut. Exista opinii potrivit carora utilizarea OPAC este in declin, balanta inclinindu-se mult in favoarea web-ului. Nivelul redus al utilizarii bazelor va face procesul de catalogare si mai greu de justificat. Catalogarea este costisitoare. Calhoun (colegiu din Alabama, USA) a raportat ca bibliotecile de cercetare din America au cheltuit in anul 2004 aproape 239 de milioane de USD pe servicii de personal. Aceasta suma reprezinta o treime din costul total al imbogatirii colectiilor in mediile traditionale. Marcum (in lucrarea “Viitorul catalogarii”) a subliniat ca Biblioteca Congresului a cheltuit in fiecare an impresionanta suma de 44 milioane de USD pe catalogare. Biblioteca Britanica a cheltuit aproximativ 5,8 milioane de lire sterline pe activitati de catalogare, numai in luna iunie 2005, reprezentind 5% din bugetul total al bibliotecii. Pornind de la presupunerea ca am fi in stare sa platim servicii de catalogare, acest gen de munca este considerat de profesionisti ca “ar avea nevoie de o infuzie de singe proaspat”. In USA s-a preconizat ca 33% din materialele catalogate vor fi retrase pina in anul 2010. Valul recent de renuntare la catalogare, demarat de Biblioteca Congresului, poate fi considerat un precedent a ceea ce urmeaza sa se intimple. Un studiu recent realizat de Leyden si Boydston aduce prea putin optimism in domeniul catalogarii. In Marea Britanie si in USA , componenta catalogarii in biblioteci este redusa in favoarea componentei educationale, iar aptitudinile pentru catalogare se deterioreaza odata cu virsta. “Ce putem face?” este o intrebare fireasca pusa de autorul acestui articol. Din analiza acestor noi provocari, apa alte doua intrebari-cheie: 1) Mai este catalogarea relevanta in mediul web si va ramine relevanta pe termen mediu spre lung? 2) Daca este inca relevanta, ce schimbari trebuie sa aiba loc pentru a face fata acestor provocari? Catalogarea este mai mult decit o resursa bibliografica descriptiva. Rolul ei este si acela de a stabili un context pentru fiecare resursa in parte. Prin catalogare se stabileste un set de relatii care conecteaza resursa descrisa la alte resurse, la entitatile implicate in in creare si productie, precum si conceptele continute. Se spune ca, din moment ce este imposibil sa cataloghezi web-ul, nu va mai fi necesar sa cataloghezi resurse. Internetul, prin vastitatea resurselor, nu poate si nu are nevoie sa fie supus catalogarii. Istoric vorbind, bibliotecile au fost intotdeauna selective in colectarea si catalogarea informatiilor. Exista o provocare si in ceea ce priveste dezvoltarea colectiilor. Intre aceste extreme pe care le ridica la ora actuala catalogarea, ramine o speranta pentru acveasta activitate de traditie. De altfel, una dintre cele mai importante si mai populare resurse online, Internet Movies Database, are un puternic suport bibliografic. Asa consideram aceasta problema a fi una deschisa..

sâmbătă, 23 august 2008

Filialele Bibliotecii Metropolitane Bucuresti: Mediateca George Enescu



ISTORIC
A fost înfiinţată la 10 august 1997 în Strada Pache Protopopescu nr. 51. Ulterior imobilul a fost retrocedat foştilor proprietari (2004). Biblioteca şi-a reînceput activitatea la 25 mai 2007 într-un nou sediu situat pe Bulevardul Octavian Goga nr. 6
DESCRIERE SPAŢIU
Suprafaţa – 40 m2Filiala dispune de o sala de lectură si audiţii şi una pentru imprumut la domiciliu.susFONDURI
Filiala dispune de fonduri de: Carte si partituri - 14.367 u.bDiscuri – 20.155 u.b.,Casete audio– 194 u.b.,Casete video – 139 u.b.,CD-uri – 164 u.b.,Diapozitive - 60 u.b
OFERTA Acces liber la raft; împrumut la domiciliu, Audtii ale materialelor mediatecii (concerte muzica simfonica, povesti audio, teatru).Vizionari de filme de arta, documentare, bibliografii ale compozitorilorColecţii: Enciclopedi de arta, Dictionare de artă3 CD-player, 3 pick-up, magnetofon, casetofon5 Calculatoare dintre care, 2 pentru utilizatori (ambele cu conexiune la internet)1 Imprimantă Multifuncţională
ACŢIUNI DESFĂŞURATE ÎN FILIALA
9 iunie 2008 - EMINESCU MUZICIAN AL POEZIEI
Incepand cu data de 9 iunie Mediateca Geroge Enescu gazduieste o expozitie de carte ,partituri,CD,CD-ROM, casete audio,casete video.Titlul expozitiei Eminescu - muzician al poeziei„Cintecul eminescian, imposibil de confundat cu altul, lucreaza cu puteri magice asupra cititorilor sai ‘ (Tudor Vianu) 18 ianuarie 2008 -DIN TAINELE MUZICII
Mediateca George Enescu a desfăşurat în parteneriat cu Şcoala Specială nr.3 în data de 18.01.2008 activitatea educativă cu tema Din tainele muzicii. Cu această ocazie elevii au vizitat şi au participat la prezentarea sălilor audio-video şi de împrumut, au vizionat diapozitive şi casete audio înfăţişând aspecte din viaţa şi activitatea unor compozitori de renume ai muzicii româneşti. Din partea Mediatecii George Enescu a fost Dana Gheorghe iar din partea Şcolii Speciale nr.3 a fost coordonatorul de programe şi proiecte educative prof. psihopedagog Diana Chirilă. La activitate au participat elevi din clasa a VI-a A, a VII-a A şi a VIII-a A sub îndrumarea prof. psihopedagogi Ioana Bârsan şi Sabina Coman.

vineri, 22 august 2008

Traseu urban Marcel Iancu (1)




“Traseul urban: Marcel Iancu - începuturile arhitecturii moderne în Bucureşti” face parte din proiectul “Marcel Iancu, arhitect”, desfăşurat de Asociaţia e-cart.ro, în parteneriat cu Fundaţia pentru Urbanism şi Arhitectură Simetria - Uniunea Arhitecţilor din România, Australians Studying Abroad din Melbourne, Centrul European de Cultură Sinaia, The Raţiu Family Charitable Foundation UK, Pro Patrimonio, Institutul Cultural Român şi Librăriile Cărtureşti. Proiectul mai cuprinde realizarea unui film documentar, a unei conferinţe de specialitate, a unei expoziţii de fotografie, a unui album bilingv, în care vor fi publicate contribuţii ale unor arhitecţi şi cercetători, a unui jurist specialist în retrocedări, a unui specialist în turism cultural, fotografii ale caselor, documente referitoare la proprietate, construcţie etc.
Proiectul a fost sprijinit de Ministerul Culturii şi Cultelor prin Administraţia Fondului Cultural Naţional, programul de finanţare 2008.

joi, 21 august 2008

Filialele Bibliotecii Metropolitane Bucuresti: Pan Halippa



ISTORIC
Solemnitatea de deschidere a bibliotecii a avut loc în ziua de 16 septembrie 2004, cu participarea unor personalităţi culturale, profesori, cercetători, studenţi, bibliotecari, membri ai Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina, Fundaţiei culturale Onisifor şi Octavian Ghibu precum şi reprezentanţi ai mass-media. Filiala PANTELIMON HALIPPA a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti este o bibliotecă cu profil enciclopedic.
DESCRIERE SPAŢIUFiliala are o suprafaţă de 31,89 m2 şi deispune de 1 sală pentru întreaga colecţie,1 depozit.
FONDURIFondul de carte în curs de constituire este, momentan, de 1.929 documente de bibliotecă dintre care:Carte – 1.861 u.b.Presă – 68 u.b.
OFERTA Acces la sala de studiu Abonamente la: Balcanii şi Europa, Cultura, Dosarele Istoriei, Literatura şi Arta din Chişinău, Magazin Istoric, Naţiunea. Colecţie de publicaţii privind cultura şi civilizaţia sud-est europeană.1 Calculator

luni, 18 august 2008

Nostalgii bucurestene in alb si negru





Autor: Denisa Toma
Articol aparut in revista “Vox Libri”, Deva, an III, nr. 3, iarna 2007
Titlul cartii: Bucuresti – arhipelag
Demolarile anilor '80 : stergeri, urme, reveniri
Autor: Cristian Popescu
Cu colaborarea lui Adrian Majuru Editor Adina Kenereş
Editura Compania, Bucuresti
Bucurestiul de odinioara, din ce in ce mai indepartat de noi, tot mai diferit de ceea ce a devenit azi, continua sa ne farmece.
Bucurestenii, neaosi sau nu, au o foarte acuta nostalgie a orasului ce a fost odinioara si acum mai supravietuieste doar pe alocuri. Le e greu sa accepte ca masina 42 nu mai urca usor delusorul de la Cauzasi , ca nu mai trece pe linga Institutul Mina Minovici, cu incremenitii lui atlanti, strajeri ai mortilor, ca tramvaiul 19 nu mai trece agale pe strada Avram Goldfaden, ca biserica Olteni nu se mai profileaza galbuie pe cerul unor toamne vinetii, ca Spitalul Brincovenesc si-a pierdut in neant zidul de caramida rosie, ca strazile Bateriilor si Cazarmii nu mai coboara aproape abrupt spre disparuta Opereta, ca nu mai exista circiuma Motanul Negru pe Dealul Spirii, ca strada Puisor e o amintire dureroasa, la fel ca strada Fonteriei, pavata cu piatra de riu, ca in Piata Sfinta Vineri cauti in zadar turlele bisericii sau salile judecatoriei unde s-au facut si s-au desfacut destine, ca strada Antim, unde Felix dibuia cu greu casa Otilieie doar o pagina de roman. Ce a ramas din toate astea? Un bulevard greoi, lipsit de stil si eleganta, laudindu-se (trista performanta) ca este mai lung cu citiva metri decit Champs Elysee-ul parizian. Un oras intreg a asistat neputincios la delirul demolarilor, cete intregi de executanti, de la politruci la arhitecti, de la constructori la edili vedeau, ingroziti sau nu, cum un simplu gest al miinii secretar-generaprezidentiale hotara in fractiuni de secunda ce dispare, ce ramine, ce se transleaza, ce se ascunde. “Asta e, ce sa facem?. Mai rau sa nu fie!” au fost de prea multe ori cuvintele abia murmurate de niste oameni, care cu frica si lehamitea in sin, incercati zilnic de mici lasitati si degradante compromisuri, au traversat era demolarilor ca pe un pustiu fara viata. Este cit se poate de limpede acum, dupa 20 de ani, ca nu a meritat, ca Bucurestiul nu a dobindit nici pe departe eleganta Parisului haussmanian. In anii ’80 se petreceau schimbari definitive, sfisietoare (la propriu), si cartiere intregi piereau in nori de praf, sub molozuri grele.
In acele vremuri demente, unii au avut curaj. A fotografia spatii pindite de iminenta demolarii era un gest de mare curaj, aproape un gest sinucigas, avind in vedere ca Securitatea era ubicua. Daca atitea cladiri, strazi, biserici au disparut sub lovituri de tirnacop sau dislocari de buldozere, macar sa le avem in imagini, au gindit cei care au imortalizat pieirea unei bune parti a Capitalei. S-au gasit asadar, iubitori de Bucuresto, care, cu un curaj mult mai mare decit ne putem acum inchipui, au pus mina pe un Zorki si au fotografiat. Mult, din toate unghiurile, zile la rind, cu un pas inaintea perfidelor si nemiloaselor buldozere, cu imense riscuri, recurgind la tertipuri de toate felurile ca sa poata umple pelicula cu imagini de case, de strazi, de biserici care isi traiau ultimele clipe. Dar, dupa cum se vede, n-au murit cu totul. Exista marturii. Asa cum este aceasta exceptionala, socanta si dureroasa carte intitulata Bucuresti – arhipelag. Demolarile anilor ’80: stergeri, urme, reveniri, aparuta in vara anului 2007 la editura Compania. Cind am deschis-o prima data, am avut senzatia ca tin in brate o fiinta draga ce nu mai exista si ca pierderea ei ma afla complet neputincioasa. Fotografiile mi-au izbit retina si in minte mi-au navalit de-a valma colturi dintr-un Bucuresti pe care-l iubesc si il cunosc foarte bine, asa cum cunosti doar ceea ce iubesti.
Albumul este o fototeca “in doi timpi”, cum il caracterizeaza scriitoarea Adina Keneres, directoarea editurii Compania. Fiecare pagina contine, deasupra imaginilor surprinse (in intelesul cel mai propriu al cuvintului), inainte si in timpul demolarii, imagini recente care arata ce a fost pus in locul a ceea ce s-a sters: blocuri imense, impersonale, hidoase, lipsite de gust si eleganta. Exista si imagini ale unor colturi de Bucuresti ce au scapat de isteria demolarii si fotografia recenta pastreaza doar lenta trecere a timpului. Acest original si dureros tandem ne permite sa vedem ce au devenit spatiile demolate: ce se gaseste acum in locul Bisericii Sfinta Vineri, a Hanului Galben si a Hanului Anton, cum arata azi calea Calarasilor, strada Antim, strada Macin, strada Dobroteasa. Fotografiile nu au fost facute oricum, ci cu ochiul cunoscatorului, al arhitectului care stia sa vada, stia sa aprecieze un colt de strada, o casa darimata din care se mai vedeau tavanele casetate, feroneriile, sobele din teracota alba, ciubucele si frontoanele decorate in stilul diverselor epoci trecute. Daca ar trebui sa spun care fotografie m-a impresionat cel mai mult, as alege doua imagini ce nu mi le pot scoate din minte: Biserica Domnita Balasa care se intrevede prin fatada pe jumatate demolata a Spitalului Brancovenesc si fotografia unui batrin care, in zorii unei zile de vara a anului 1985, impinge o targa pe roti pe strada Labirint, pe linga o casa cu ferestrele smulse. Pe targa se afla lucrusoarele pe care si le-a scos din casa demolata. Case si oameni loviti de un destin fara mila.
Albumul demonstreaza limpede faptul ca, dupa anii furiei demolatoare, zonele vechi, partile frumoase ale capitalei, colturile pline de farmec au ramas ca niste insule, formind un ciudat, trist si neajutorat arhipelag in mijlocul unui ocean de imobile noi. Acest arhipelag, adica ceea ceea ce a mai ramas din Bucurestii ce s-au dus, trebuie sa fie pastrat pentru ca macar o farima din acest oras sa mai merite supranumele de Micul Paris.

Biblioteca Nationala din Chile

Material primit de la Doamna Denisa Toma - Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu", Deva
Biblioteca Naţională din Santiago de Chile este una dintre cele mai vechi instituţii de cultură din Chile şi din America Latină. A fost înfiinţată în 1813, când, în ziua de 19 august, membrii Juntei de Guvernământ au publicat în ziarul El Monitor Araucan proclamaţia de înfiinţare a Bibliotecii Naţionale. Această prestigioasă instituţie a fost, de atunci, legată permanent de istoria naţională a statului chilian. Iniţial, a funcţionat în clădirea Universităţii San Felipe iar la începutul secolului XX, în perioada guvernării Ramón Barros Luca (1910 – 1915), în 24 august 1913, cu prilejul serbării centenarului Bibliotecii Naţionale, a fost pusă piatra de temelie a impozantului edificiu în care se găseşte azi. Clădirea este opera arhitectului chilian Gustavo García del Postigo şi a fost concepută în stilul academic al arhitecturii de la începutul secolului XX, cu elemente clasice vădind influenţa stilului francez din epocă. Stilul este o combinaţie dintre academismul arhitectural de la începutul secolului XX şi elemente clasice, inspirate din arhitectura franceză. Elementul specific îl constituie cupolele de pe corpurile laterale. Planul edificiului este o în formă de cruce malteză, având patru faţade elegante iar la mijloc se află sala de lectură principală. Cei mai renumiţi artişti şi meşteri chilieni au fost desemnaţi să execute lucrări de finisare şi de arte decorative. Lucrări executate în marmură, în lemn şi picturile murale poartă semnăturile unor artişti ca Gordon, Helsby, Courois de Bonnencontre şi Mori. Pe lîngă diferitele colecţii de imprimate naţionale – cărţi, reviste, periodice şi documente – trebuie subliniată uriaşa contribuţie a bibliofilului José Toribio Medina, care a donat bibliotecii primele tipărituri americane şi cele mai importante opere despre America editate începînd cu descoperirea acesteia. Printre cele 33. 000 de titluri păstrate de Biblioteca Naţională din Chile, se găsesc cărţi rare şi valoroase de navigaţie, de geografie şi demografie din epoca marilor descoperiri geografice, repertorii ale limbilor indigene, precum şi importante texte de istoriografie, texte literare şi ştiinţifice din secolele XVI, XVII, XVIII şi XIX. Merită, de asemenea, subliniată existenţa unor ediţii vechi ale primelor cronici ale Americii şi ale statului Chile precum şi arhiva ce conţine circa 12. 000 de manuscrise reunite în 378 de volume.Sala José Toribio Medina, formată din patru mari saloane aflate la etajul al doilea al bibliotecii, păstrează fondurile bibliografice cele mai valoroase din cadrul Bibliotecii Naţionale constituite din Biblioteca Americană José Toribio Medina, Biblioteca Americană Diego Barros Arana şi Muzeul Bibliografic. Aceste trei colecţii patrimoniale însumează aproximativ 40.000 de volume, cele mai valoroase lucrările fiind consemnate în Tezaure Bibliografice. Principalii utilizatori ai Sălii Medina sunt cercetători, istorici şi doctoranzi din Chile şi din întreaga lume.Biblioteca Medina cuprinde ediţii princeps ale tipografiilor americane, lucrări impresionante cu privire la Lumea Nouă, bibliografii, hărţi, stampe şi manuscrise. Se estimează că aproximativ 60% din tot ceea ce s-a tipărit în America Latină colonială face parte din această colecţie. Deţine, de asemenea, nenumărate lucrări tipărite în întreaga lume despre epoca colonială. Între cele mai valoroase se numără „Mística Teología” (Mexic, 1547), „La Doctrina Cristiana” (Peru, 1584), „El puntero apuntado con apuntes breves”, prima ediţie din America Centrală. Se remarcă în mod special ediţiile vechi şi preţioase ale primilor cronicari din America şi Chile, cum ar fi Bartolomé de las Casas, Cieza de León, Josef de Acosta, Alonso de Ercilla, Alonso de Ovalle şi Ignacio Molina, şi cele ale unor navigatori şi călători ca Drake, La Perouse, Bouganville şi Humboldt, care conţin o iconografie variată şi uimitoare. Fac parte din această colecţie şi o serie de gravuri şi fotografii, o cartotecă ce conţine hărţi coloniale şi primele hărţi cu privire la Insula Paştelui, cât şi diverse schiţe înfăţişând Războiul din Pacific.Biblioteca Americană Diego Barros Arana poartă numele unui renumit istoric chilian şi a fost alcătuită în 1929. Ea cuprinde volume cu privire la America şi Chile, datând din secolele XVI - XIX, care au constituit un sprijin semnificativ în elaborarea operei istoriografice a lui Arana. Arhiva manuscriselor, reunită în peste 120 de volume, deţine o înaltă valoare istorică şi patrimonială. Între piesele sale există scrisori şi documente atât personale, cât şi oficiale, aparţinând unor nume ca Bernardo O’ Higgins, José de San Martín, José Miguel Carrera, Tomás Cochrane, Camillo Henríquez şi alte personaje din trecutul statului Chile. Muzeul Bibliografic al Bibliotecii Naţionale din Chile păstrează circa 1200 de titluri dintre care se remarcă incunabule din secolul XV, aşa cum sunt renumitul Misal Benedictino del Monasterio de Montserrat ce datează din anul 1499; aşa numita Cronică de la Nüremberg, tipărită în 1493, document în care descoperirea Americii îi este atribuită lui Matías Behaim; ediţia din 1471 a volumului Siete Partidas, un corpus de acte normative redactat în timpul marelui rege spaniol Alfonso el Sabio (1252 – 1284); o ediţie din 1491 a poemului Farsalia scrisă de poetul latin Lucano (39 – 65), nepot al lui Seneca, precum şi o rarisimă ediţie din 1488 a cărţii La Nave de los locos (Corabia nebunilor), scrisă de umanistul german Sebastián Brandt (1457 – 1521), cu valoroase gravuri de Albrecht Dürer ; Historia general de los hechos de los castellanos en las islas y tiera firme del mar oceano, scrisă de Antonio de Herrera y Tordesillas ; o Thora veche de peste o mie de ani etc. Pe lângă numeroase ediţii vechi ale clasicilor literaturii universale, biblioteca mai conservă ediţii princeps ale cronicilor referitoare la America şi Chile, precum şi unicul exemplar din lucrarea Modo de ganar el Jubileo Santo, scrisă în 1776, prima lucrare tipărită în Chile. Se mai păstrează o colecţie de proclamaţii din timpul războiului chilian de independenţă precum şi periodice din perioada de pionierat a presei chiliene, începând cu periodicul Aurora de Chile.Există un departament special intitulat Arhiva scriitorilor unde se păstrează operele publicate şi scrieri inedite, scrisori, fotografii şi obiecte personale care au aparţinut unor mari scriitori chilieni şi hispano-americani : Pablo Neruda, Gabriela Mistral, Joaquín Edwards Bello, Juan Marín, Augusto D'Halmar, Raúl Silva Castro, Rubén Darío, Miguel de Unamuno, Juan Ramón Jiménez, Dámaso Alonso, Manuel Magallanes Moure şi mulţi alţii. Interesantă este şi arhiva sonoră a bibliotecii din Santiago de Chile, intitulată Arhiva cuvântului (El Archivo de la Palabra), care conservă o serie de imprimări cu vocile unor iluştri scriitori naţionali, precum şi Arhiva de literatură orală şi tradiţii populare care păstrează înregistrări sonore şi audiovizuale realizate pe teren. Sînt imortalizate, în felul acesta, diverse ipostazieri ale culturii populare chiliene : cântece, poezii, poveşti, povestiri, proverbe, literatură religioasă, populară, costume, personaje populare chiliene, bucătărie şi medicină. De-a lungul anilor, Biblioteca Naţională şi-a sporit patrimoniul graţie contibuţiei unor proeminenţi intelectuali chilieni precum Mariano Egaña, Benjamín Vicuña Mackenna, Andrés Bello, Diego Barros Arana, Enrique Matta Vial, Raúl Silva Castro, Guillermo Feliú Cruz y Antonio Doddis, ale căror biblioteci personale au devenit parte a patrimoniului comun al chilienilor, la fel cum, la fondarea sa, biblioteca a primit valoroase colecţii particulare, începînd cu biblioteca iezuiţilor. Biblioteca Naţională din Santiago de Chile a devenit şi un veritabil centru cultural în care se organizează activităţi şi se oferă servicii culturale şi educaţionale de mare ţinută. Întreaga echipă a bibliotecii este implicată în conservarea valoroasei moşteniri culturale chiliene, încorporate în colecţiile sale ce reprezintă contibuţia intelectuală a mai multor generaţii. Astăzi, Biblioteca Naţională din Santiago de Chile este, fără îndoială, una dintre cele mai importante biblioteci de limbă spaniolă din lume şi este un monument al memoriei naţionale chiliene.

Din istoria bibliofiliei (1)

Autor: Denisa Toma
Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu", Deva

Din istoria bibliofiliei. Bibliofilie şi bibliofili…
Ce este un bibliofil? Este, aşa cum ne spune etimologia lui, cineva care iubeşte cartea, dacă ar fi să disecăm grosso modo acest cuvânt cu care ne întâlnim atât de frecvent în lumea cărţii. Iar iubirea faţă de cărţi nu are doar un singur criteriu: o carte este iubită pentru frumuseţea ei, pentru singularitatea textului, pentru ţinuta grafică, pentru calitatea hîrtiei, pentru „pedigree-ul” ei atestat de posesorii ei, cu cît mai celebri cu atît mai bine, pentru legătura ei şi pentru alte considerente numai de bibliofili ştiute.
Cuvintele bibliofil, bibliofilie au intrat în uz abia în secolul XVII, în jurul anului 1740, dar dragostea faţă de cărţi şi faţă de litera tipărită este veche de sute de ani, de când a apărut cartea, la început pe suluri de papirus, pe foi de pergament, apoi pe hârtie. Din cele mai vechi timpuri, încă din mileniul III î. Cr, civilizaţiile lumii au lăsat dovezi ale existenţei lor, forma scrisă a acestora fiind una dintre cele mai răspândite. Mari conducători de stat din Antichitate au manifestat interes pentru conservarea mărturiilor scrise, cele mai elocvente exemple în acest sens fiind regele babilonian Assurbanipal care a fondat în secolul VII î. Cr. Biblioteca din Ninive şi Ptolemeu I în timpul căruia, în secolul IV î. Cr., a fost creată celebra bibliotecă din Alexandria. Aceasta din urmă, din câte se spune, a avut drept model biblioteca personală a filosofului Aristotel, mai exact colecţia lui de manuscrise. Se spune că şi Alexandru cel Mare era bibliofil şi, după ce l-a înfrânt pe Darius, în bogatele casete ale acestuia ar fi putut închide cele mai rare comori al Persiei, dar învăţăcelul lui Aristotel a preferat să aşeze în aceste casete opera lui Homer. Nu trebuie uitată contribuţia Chinei la dezvoltarea cărţii care, aici, apare încă în mileniul II – î. Cr. La început se scria pe tăbliţe de lemn, pe fâşii de mătase, pe bucăţi de cânepă sau scoarţă de dud etc. În anul 105 se descoperă hârtia, una dintre cele mai revoluţionare invenţii din istoria civilizaţiei şi culturii.
În Antichitate (Egipt, Roma, Grecia) manuscrisele sunt colecţionate de către persoane cu dare de mână: şefi de stat, înalte feţe bisericeşti, deoarece fiind scrise pe papirus sau pergament, erau foarte scump. În Roma antică, Seneca îi critica pe acei amatori de cărţi (manuscrise, la acea vreme) care adună cărţile nu ca să le citească, ci ca să se laude cu ele, să le expună.
În Evul Mediu aşezămintele monastice devin locuri în care se copiază şi se depozitează opere literare de mare valoare.
Evul Mediu este perioada în care cartea, sub formă de manuscris, începe să devină obiect de colecţie, mai ales manuscrisele miniate, adevărate opere de artă. În perioada cunoscută sub numele de Renaşterea Carolingiană, în scriptoria de la curtea din Aix – la - Chapelle (Aachen) a lui Carol cel Mare se copiază şi se decorează manuscrise de o mare frumuseţe, dacă ar fi să amintim doar celebrul Codex Aureus, din care un fragment este păstrat de Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia.

duminică, 17 august 2008

Colectiile Bibliotecii de Presa (1)

Annuaire presente au roi, par le bureau des longitudines, pour l’annee 1821. – Paris : Mme V.Courcier, Librairie, 1820 – P I 89 R 190

Acest anuar (sub forma liliput – P I), pastrat in conditii deosebit de bune (legatura originala intacta, nu prezinta pagini lipsa; foile sunt ingalbenite insa de vreme) este interesant atit prin continut, cit si prin istoricul propriu-zis al cartii. Volumul poarta un ex-libris Adolphe d’Lichthal prezentind o cununa de lauri peste o coroana si o stema reprezentind doua stele deasupra a doua virfuri montane.

L’Almanach de l’Emigration polonaise au 1 janvier 1841, par Adolphe Comte Krosnowski, lieutenant colonel sde ligne. – Paris : [Rue de l’Echaude], 1841 – P I 90 R 190.

Si acest almanah se prezinta in conditii tehnice foarte bune. Legatura, desi este de epoca, pare a nu fi cea originala: pe coperta sunt inscriptionate textele: “Hommage de l’auteur” , si data “1er. Janvier 1843” . Pe cotor apare inscriptia “Almanach historique”. O oarecare lamurire este oferita de dedicatia de pe pagina de garda a volumului. .
“Petit hommage d’une grande admirationpour Madame Emilie Beer de la […] de l’auteur.1843”.
Volumul este legat, culoarea copertei fiind verde inchis

Almanax na statu… - Bucuresti, 1840. - P I 88 R 190

Almanad scris in alfabetul chirilic. Se deschide cu o “prozodia”, cu un calendar al anului 1840, in fiecare luna fiind trecute, pe zile, sarbatorile bisericesti, precum si orele rasaritului si apusului Soarelui. In rest, Almanahul contine date utile, printre care enumeram : staretii si egumenii manastirilor din Tara Romaneasca; componenta Divanului Domnesc, etc.
Almanahul se prezinta intr-o stare destul de precara; legatura este desprinsa, de altfel si unele foi sunt slab legate; coperta – care este deja ilizibila – este intarita pe cotor cu o folie de scotch – acesta a fost stadiul achizitionarii cartii de la anticar.

Annuaire de la Principaute de Valachie. – Boukarest [Bucuresti], Imprimerie de la Cour de Fr. Walbaum, 1842 – P I 42, R 185.

Almanahul – tiparit in limba franceza – pastreaza tipicul almanahurilor sau anuarelor din epoca. Se deschide cu o prezentare a sarbatorilor religioase din cele 12 luni ale anului, laolalta cu orele de Rasarit si de Apus ale Soarelui; continua cu un scurt istoric (“Precis historique”) si un tabel cronologic al voievozilor Tarii Romanesti, incepind din anul 1290. Aici ar trebui mentionata cronologia primilor voievozi, asa cum este consemnata in acest almanah din anul 1842:
1290 – 1314 : Radon I [?]
1314 – 1333 : Mihai I [?]
1333 – 1342 : Dan I
1342 – 1350 : Alexandru I
1350 – 1352 : Nicolae I
1352 – 1360 : Radon II [?]
1360 – 1373 : Vlad I
1373 – 1386 : Dan II
1386 – 1419 [?]: Mircea I (cel Batrin).
Legatura volumului este contemporana. In volum pot fi gasite reproduceri dupa unele gravuri: “Alexandru III Ghika”, “Columna lui Traian la Roma ”, precum si un plan general al Bucurestilor la 1842.

sâmbătă, 16 august 2008

Biblioteca de presa Ion Heliade Radulescu

Colectiile Bibliotecii de presa "Ion Heliade Radulescu"

Album literar. Aparut la Bucuresti , pe 15 martie 1886. Bucuresti: [?], 1886. – BIHR: P III 1103 S

Analele arhitecturei si ale artelor cu care se leaga. Publicate sub directiunea dlui I.M.Socolescu, arhitect si inginer. Apare o data pe luna. Anul I, 1890. – Bucuresti: Tipografia Curtii Regale F. Gobl si fiii. Biblioteca de presa detine colectia completa pe anii 1890-1892. BIHR: P IV 34 R 18.

Analele Eforiei spitalelor civile din Bucuresci. Vol. 1, aprilie 1895, fascicola 8. – Bucuresci: Zito-tipografia “Populara” a aparut intre anii 1895-1921. Biblioteca de presa detine numerele 1-4 din anul 1921. BIHR: P III 520 R 884.
Volumul beneficiaza de o legatura contemporana. El a fost tiparit de tipografia “Cultura”, aflata pe str. Cimpineanu, la numarul 15. In sumarul numarului 1, pe anul 1921: (Publicatia a fost incadrata la secolul al XIX-lea, intrucit in acel secol a aparut primul numar):
1. Dare de seama pe anul 1920 – de eforii FGh. Cantacuzino, ing. I.D.Ghica, Dr. Victor Gomoiu.
2. Memoriu – adresat Presedintiei Consiliului si Ministerului de Interne, adresat de Eforii Cantacuzino, Ghica si Gomoiu , privitor la insinuarile la adresa Eforiei si la tentativa de a’i sechestra averile.
3. Protestatia Eforilor, la 1864, la aceeasi chestiune. Referatul Ministrului Mihail Kogalniceanu catre Domnitor si Legea de organizare a Eforiei, promulgata la 1864.
4. Statistica bolnavilor tratati in spitalele Eforiei si la Consultatiuni , in interval de 20 de ani (1894-1914)
5. Istoricul medicinei in Romania (dela descalecare pina la 1700) de dr. Victor Gomoiu.
6. Rezultatul concursului de internat si externat din Martie si Aprilie 1921.
Analele Institutului meteorologic al Romaniei pe anul 1885. De Stefan C. Hepites. Tomul I 1885. Bucuresci: Gobl si Fiii, 1886. – Biblioteca de presa detine tomurile I (1885) si II (1886), ultimul cu autograf Hepites. P V 106 R 228

Analele literare. Apare la 15 alle fiecarei luni. Anul I, nr. 2, 15 ianuarie 1886. – Bucuresci: Tipografia Academiei Romane, 1886. P III 75 R 819

Universul (1884-1953)

Unul dintre cele mai citite cotidiane de informatie din Romania a fost "Universul' al carui prim numar a aparut la 20 august 1884, din initiativa jurnalistului italian Luigi Cazavillan. Luigi Cazavillan venise in Romania inca din anul 1877, in calitate de corespondent de razboi.
Rubricile permanente ale ziarului erau: "Din tara", "Din Capitala", "D'ale Coroanei"; acestea se aflau in paginile 2, 3 si 4 ale fiecarei editii. Pe prima pagina, un articole de actualitate si o gravura la mijlocul paginii.
Succesul ziarului "Universul" s-a datorat si faptului ca aparea dimineata, intr-o epoca cind toate celelalte cotidene apareau dupa-amiaza. In decurs de aproape 10 ani, ziarul a capatat infatisarea unui mare cotidian de informatie si atitudine, publicind pe linga obisnuitele articole sociale si politice, reprtaje, foiletoane, materiale de o mare atractivitate in epoca.
Cu timpul, "Universul" a editat o serie de suplimente, in care se detaseaza "Ilustratiunea Romana", "Universul literar", etc.
Director al ziarului "Universul" intre anii 1916-1943, Stelian Popescu a transformat acest ziar intr-unul dintre cele mai citite ziare din perioada interbelica. Ziarist de dreapta, a imprimat aceasta conduita si ziarului, ceea ce i-a atras numeroase adversitati, mai ales din partea ziarelor social-democrate sau socialiste, de tipul ziarului "Adevarul". A criticat guvernarile din epoca, intrind si in conflict cu regele Carol al II-lea; dar l-a sustinut neconditionat - la inceputul anilor '40 pe maresalul Antonescu.
Ziarul a continuat sa apara si in primii ani ai regimului comunist -ultimul numar a aparut in 1953, dupa moartea lui Stalin - datorita imensului pestigiu al brandului. In perioada cominista insa (1948-1953), ziarul a fost condus de un "comitet de directie"

Aspectul productiei de carte romaneasca

Ma voi referi in continuare la productia de carte romaneasca, care si ea sufera de mania schimbarii cu orice pret, chiar daca aceasta schimbare nu este deloc in beneficiul editurii. Prima editura care si-a diluat in decursul anilor proiectul a fost Humanitas. Desi Gabriel Liiceanu - directorul editurii - deplingea la inceputul anilor '90 "incremenirea in proiect", cred ca totusi pastrarea unei linii editoriale, a unei marci grafice (de exceptie in anii '90) era de dorit. Colectia "Paradigme" a fost lansata cu citeva titluri de filosofie (Hegel, Sf. Augustin, Confucius, Nietzsche, Alexis de Tocqueville, Heidegger, etc.) si unul de istorie (Tacitus), volumele avind hard-cover si o supracoperta lacuita, legatura lor fiind de buna calitate. Din anul 2002 s-a trecut la lansarea volumelor colectiei doar in format brosat, fiind si foarte labile din punctul de vedere al legatoriei.
Colectia "Istoria ideilor", sub coordonarea lui Horia-Roman Patapievici, desi continea titluri de un real interes, si era cautata atit de specialisti, cit si de publicul cultivat, a disparut. Din pacate, un alt proiect esuat, si nu din ratiuni comerciale.Aceste carti au cote foarte bune in toate anticariatele din tara.
Alt proiect esuat, dureros pentru amatorii istoriei artelor si criticii de arta: "Biblioteca de arta" a editurii Meridiane; dar aici se pare ca ratiunile comerciale au stat la baza acestui faliment. O colectie de peste 600 de carti, aparute timp de aproape 40 de ani a disparut, pina in prezent nemaifiind reluata de nici o alta editura. Exista semne ca in primavara anului 2008, ar fi preluata de Humanitas.
Am mai aratat si in prima interventie: marile edituri occidentale si-au mentinut zeci de ani proiectele care si-au dovedit viabilitatea in primii doi-trei ani: colectia "Que sais-je?" de la Presses Universitaires de France dateaza de aproape 50 de ani si numara peste 4000 titluri; "Decouvertes" de la Gallimard a ajuns la numarul 600, si continua intr-un ritm aproape saptaminal (apropo, alt proiect esuat la noi: traducerea volumelor de la Gallimard in colectia "Enciclopedica" - doar 21 volume aparute).
Colectii intereditoriale abandonate: "Carti fundamentale ale culturii romane" si "A treia Europa"; de la Polirom a mai fost abandonata si "Constructia Europei", coeditare cu edituri din Franta, Germania, Italia si Marea Britanie.

Obiectivele Bibliotecii Metropolitane Bucuresti

OBIECTIVE
- popularizarea Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, a filialelor şi a serviciilor specifice de informare, documentare şi lectură publică oferite membrilor comunităţii bucureştene.
- conştientizarea membrilor comunităţii bucureştene privind existenţa unui serviciu public de informare şi lectură publică aflat în serviciul tuturor cetăţenilor
- cunoaşterea locaţiilor, a programului de lucru cu utilizatorii;
- prezentarea ofertei serviciilor, a modului de organizare a fondului de documente dintr-o bibliotecă publică
- crearea obişnuinţei de a apela la biblioteca publică a utilizatorilor ori de câte ori au o problemă de rezolvat şi nu deţin informaţiile necesare
- formarea deprinderilor de căutare, cercetare şi documentare într-o bibliotecă publică
PERIOADA DERULĂRII PROIECTULUI
- permanent, începând cu iunie 2003
LOCAŢII
- filialele generale ale Bibliotecii Metropolitane Bucureşti

GRUP ŢINTĂ
- cei peste 1.900.000 de membri ai comunităţii bucureştene + flotanţi; în special elevi şi studenţi

ACTIVITĂŢI şi MATERIALE NECESARE
- abonamente internet; service
- dotări cu aparatură şi achiziţii licenţe
- achiziţii documente de bibliotecă pe diverse tipuri de suport
- iniţierea celor care doresc să apeleze la serviciile bibliotecii publice;
- vizite organizate cu grupuri de elevi de la şcolile din zona de acoperire
- mediatizare mass-media şi popularizare: pliante, fluturaşi, afişe etc.
DOTĂRI
- 80 calculatoare + 35 imprimante multifuncţionale;
- 80 birouri-calculator + 80 scaune ergonomice;
- acces la reţeaua INTERNET;
- licenţe programe calculator pentru editarea de diverse materiale (QUARK sau PHOTOSHOP, POWER POINT, antivirus etc.);
- documente de bibliotecă (suport hârtie şi alte tipuri) pe profilul serviciului oferit.
COSTURI
- 2008 - mediatizare; pliante, calendare, fluturaşi, afişe etc. - 4.000 lei

REALIZATORI PROGRAM
- Serviciul Informare Comunitară – birouri zonale – filialele generale
MANAGER PROGRAM - Sergiu Găbureac, şef serviciu Informare Comunitară

Publicatiile Bibliotecii Nationale a Romaniei

Biblioteca Naţională editează şi difuzează următoarele publicaţii:


1. Catalogul colectiv al cărţilor străine intrate în bibliotecile din România –are o periodicitate de 4 apariţii pe an, prezintă totalitatea cărţilor străine intrate în biblioteci prin diferite forme de achiziţie.
2. Repertoriul periodicelor străine intrate în bibliotecile din România – avînd o apariţie anuală, prezintă totalitatea publicaţiilor seriale achiziţionate sau primite de bibliotecile româneşti.
3. Bibliografia naţională română cuprinde un număr de 6 serii:
a) „Cărţi, albume, hărţi” – are o apariţie bilunară, 24 apariţii / an – prezintă documentele intrate în colecţiile Bibliotecii Naţionale în perioda anterioară redactării buletinului.
b) „Publicaţii seriale” – are o apariţie anuală – prezintă totalitatea publicaţiilor care în cursul anului anterior publicării buletinului au apărut în România.
c) „Articole din publicaţii seriale. Cultură” – apare lunar (12 apariţii / an) este un ajutor bibliografic important pentru cei care lucrează în biblioteci.
d) „Note muzicale. Discuri. Casete” – apare trimestrial (4 apariţii / an) prezintă materialul audio, precum şi partiturile, ştimele, editate în România în perioada anterioară redactării buletinul
e) „Teze de doctorat” – are o apariţie anuală
f) „Documenta Romaniae” – are o apariţie anuală şi înlocuieşte fosta publicaţie „Românica”, avînd o apariţie de asemenea anuală.
4. Bibliografia cărţilor în curs de apariţie (12 numere / an, apariţie lunară). Viitoarele apariţii editoriale sunt descrise bibliografic, în ordinea clasificării zecimale unitare, şi în cadrul acesteia, în ordine alfabetica
5. Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate – apare de 4 ori pe an.
6. Abstracte în bibliologie şi ştiinţa informării – apariţie lunară.
În afara acestor lucrări de referinţă bibliografică, Biblioteca Naţională a României editează o serie de publicaţii de informare, cum ar fi:
- Revista Bibliotecii Naţionale (2 numere / an) conţine articole de bibliologie, bibliofilie şi interdisciplinaritate, biblioteconomie, precum şi o serie de articole pe teme culturale, istorice, legate de aniversări sau comemorări, probleme de patologie şi de restaurare a cărţii, cronici ale ediţiilor. Director al revistei: Dan Erceanu.
- De asemenea, începînd cu data de 1 decembrie 2004, Biblioteca Naţională, împreună cu Biblioteca Centrală Universitară şi Biblioteca Academiei Române editează Revista Română de Istorie a Cărţii, revistă ce va avea o apariţie anuală.
- Aniversări culturale – avînd o apariţie semestrială, prezintă calendarul evenimentelor culturale din perioada de apariţie.
- Pentru utilizatorii cu acces la computer, se editează lunar dischete cu „Carte românească curentă”.

Biblioteca de presa

Biblioteca de presa Ion Heliade Radulescu, filiala a Bibliotecii Metropolitane Bucuresti functioneaza din data de 23 mai 2007, intr-un spatiu nou, special amenajat, in str. Traian nr. 2, linga intersectia Bulevardului Unirii cu strada Traian. Mijloace de transport in comun sunt autobuzele 104, 123, 124 - statia Traian si autobuzul 133 - statia Bdul. Unirii.
Biblioteca ofera la sala de lectura (documentele nu se imprumuta) o colectie importanta de periodice romanesti si straine - din toate domeniile vietii social-politice si culturale - incepind din anul 1790 si pina la zi. Detinem de asemenea o importanta colectie de legislatie romaneasca, incepind din anul 1875, precum si legislatie locala (Bucuresti si citeva judete)
Programul filialei poate fi vizualizat si in coloana din stinga a blogului, la rubrica profil.
Va asteptam sa ne vizitati: va rugam sa aveti asupra dumneavoastra cartea de identitate si carnetul de biblioteca - ne sunt utile in intocmirea datelor statistice