Treptele cunoasterii, o scara catre Dumnezeu

Universul pare mult prea mare pentru om. Lumina însă ne apropie până şi de zonele lui cele mai îndepărtate
Treptele cunoaşterii, o scară către Dumnezeu
diac. Sorin MIHALACHE
Duminică, 29 Martie 2009
Există multe situaţii limită în istoria ştiinţei, când obstacolele în drumul cunoaşterii par de netrecut, când resursele tehnologice se dovedesc a fi depăşite şi când cercetătorul nu întrevede prea multe posibilităţi pentru a merge mai departe. În aceste situaţii, fenomenele fizice înseşi oferă omului şanse şi indicii despre cum ar putea fi posibilă continuarea demersurilor lui. Natura iese la iveală, vine, într-un fel, în întâmpinarea omului, cu soluţii remarcabile pentru aceste provocări. Ceea ce dovedeşte că ea nu este menită doar să nască întrebări, ci posedă şi adevărate laboratoare de lucru, care pot facilita, într-un mod neaşteptat, investigaţiile asupra ei. Ea se dovedeşte asemenea unei scări destinate omului, creşterii lui.
Însă, urcuşul pe această miraculoasă scară ascunsă în lumea creată nu reprezintă şi singurul efort necesar omului pentru a ajunge la desăvârşire.
Cât am putea cunoaşte din imensitatea Universului, dacă ar fi să îl străbatem cu pasul sau cu un mijloc de transport? Fie şi numai dimensiunile Sistemului Solar sunt prea mari pentru a spera ca, într-o viaţă de om, să putem ajunge, călătorind cu cele mai rapide mijloace de transport, până la marginea lui. Însă, Galaxia în care este situat Sistemul nostru Solar este cu mult mai mare decât el. Dacă ar fi să încercăm o comparaţie a dimensiunilor lor, ar trebui să facem, cu un compas fin, o înţepătură mică, de 0,02 mm diametru pe o foaie de hârtie. Dacă s-ar accepta, printr-un efort de imaginaţie semnificativ, că întreg Sistemul Solar este cuprins între marginile acestei înţepături, atunci galaxia noastră ar avea dimensiunile întregului Pământ! Este lesne de înţeles că orice călătorie spre marginea Galaxiei se dovedeşte a fi imposibilă, câtă vreme nu ne-ar fi cu putinţă nici măcar atingerea marginilor înţepăturii noastre, ce conţine Sistemul Solar, nici într-o viaţă întreagă. Însă, Universul are 100 de miliarde de galaxii, încât cuprinderea lui într-o călătorie ar fi pur şi simplu imposibilă.
Ar părea că lumea nu este făcută pentru om. S-ar putea crede că dimensiunile ei arată pe om a fi o prezenţă nesemnificativă, într-un vast spaţiu fără chip. Ar putea părea că întreg cosmosul este mult prea mare, mult prea extins pentru puterile omului de a-l cunoaşte. Însă nu este aşa. Iar istoria ştiinţei a dezvăluit, în repetate rânduri, modul cum lumea este alcătuită în aşa fel încât omul să o poată cunoaşte.
Lumina şi gravitaţia ne apropie Universul îndepărtat
În explorarea Universului, razele de lumină s-au dovedit a fi cel mai bun instrument natural de cunoaştere la distanţă. Radiaţia luminoasă este utilizată în spectroscopie, ca instrument de lucru pentru investigaţia proceselor care se petrec în stele şi în galaxiile aflate la distanţe enorme. Fără caracteristica undelor electromagnetice de a se transmite la mari distanţe prin vid şi fără „capacitatea“ radiaţiei luminoase de a reda informaţia, după ce a transportat-o timp îndelungat, de la marginea Universului până la instrumentul pregătit de om să o recepteze, fără această lumină ne-ar fi imposibil să cunoaştem lumea în care trăim, dincolo de limitele experienţei noastre directe.
Pe de altă parte, gravitaţia s-a dovedit deosebit de utilă în cercetarea Universului, în zonele cele mai îndepărtate, dinspre care chiar şi semnalele luminoase sunt prea slabe. Aceasta pentru că marile aglomerări de materie galactică curbează spaţiul, alcătuind lentile gigantice. Imaginile unor largi porţiuni din Univers, situate dincolo de aceste lentile gigantice, la distanţe enorme, sunt mărite de milioane de ori, fiind apropiate de obiectivul telescoapelor mai mult decât ar putea să o facă orice alt telescop construit de om. Aşadar, lentilele gravitaţionale naturale aduc mult mai aproape zone întunecate ale Universului, ajutând lumina să ajungă la noi dinspre locurile mult prea îndepărtate.
Dispozitive experimentale naturale în cosmos
Mai departe, întreg spaţiul cosmic s-a dovedit a fi plin de instrumente şi indicii bune în investigarea lui. Găurile negre oferă dovezi importante despre comportarea spaţiului şi a timpului în vecinătatea lor, chestiuni pe care, altfel, ar fi imposibil de testat, cel puţin la aceiaşi parametri. Jeturile de neutrini sau radiaţiile de mare energie fac, într-o anumită măsură, lucrarea acceleratoarelor de particule, însă la energii pe care tehnologia şi întreaga umanitate nu ar putea să le atingă. Jeturile de particule de mare energie, provenite din exploziile de supernovă sau din alte fenomene cosmice violente, pot fi folosite, în diferite coliziuni, pentru obţinerea unor date, altfel extrem de dificil de obţinut, despre constituenţii materiei, la scările cele mai joase ale ei.
Exemplele ar putea continua, cu supernovele din clasa I, ce au contribuit la identificarea expansiunii accelerate a Universului, cu stelele exilate hiperrapid sau cu galaxiile înseşi, care pot fi folosite drept „instrumente“ pentru detectarea materiei întunecate.
Ferestre deschise spre abisul materiei
S-ar putea spune deci că, într-un mod cu totul spectaculos, în multe dintre locurile şi situaţiile unde oamenii întâmpină dificultăţi în cunoaşterea lumii, natura are ferestre deschise pentru ei, spre înţelegerea alcătuirii ei! Într-un fel, Universul se deschide spre noi, venind în întâmpinarea întrebărilor şi a căutărilor noastre. Din perspectivă teologică, aceasta semnifică faptul că lumea a fost făcută ca să ne fie şcoală, destinată unui subiect conştient care o poate înţelege.
Dar şi materia conţine nenumărate proprietăţi care par să faciliteze cunoaşterea. De exemplu, timp de mai multe decenii, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, nu s-a putut avansa în cunoaşterea structurii atomului. Mai precis, pătrunderea în structura atomului şi identificarea unor elemente precum nucleul atomului sau a constituenţilor din care este el format s-a dovedit a fi dificilă.
Ei bine, date esenţiale despre existenţa şi structura compozită a nucleelor atomilor au fost obţinute prin intermediul unor procese naturale. În cadrul procesului de radioactivitate, căci despre ea este vorba, nucleele atomilor de uraniu, toriu sau radiu (elemente radioactive) se dezintegrează natural, adică se desfac în componente mai uşoare.
Materia îşi dezvăluie singură structura internă
Fizica distinge astăzi, după tipul constituenţilor eliberaţi de nuclee în procesul propriu-zis, mai multe tipuri de dezintegrare: alfa, beta şi gamma. Aceste radiaţii, emise la dezintegrare, sunt cele care au avut un rol foarte important în descoperirea constituenţilor nucleari. Într-o lungă istorie, ce se întinde pe mai multe decenii de la începutul secolului al XX-lea, câţiva fizicieni străluciţi au imaginat diverse experimente în care au fost folosite din plin şansele oferite de radiaţiile emise de atomii radioactivi.
Dezintegrarea alfa, cunoscută încă de la începutul secolului al XX-lea, este un proces în care nucleele ce se dezintegrează eliberează constituenţi specifici (alfa). Dar, pe măsură ce s-a conturat un răspuns cu privire la natura radiaţiei alfa, ea a fost folosită tot mai des drept instrument de lucru pentru pătrunderea în adâncul nucleului. De exemplu, dacă un fascicul de particule alfa va fi îndreptat spre o foiţă de aur, se vor crea premisele ca un ion de heliu-4 să lovească un atom de aur din foiţă. Rezultatul acestei ciocniri a oferit informaţii foarte preţioase despre compoziţia nucleului atomului respectiv. Într-un astfel de experiment s-a observat că particula alfa ricoşează înapoi, după ce a lovit foiţa de aur. Ce s-ar putea deduce de aici? Având în vedere că ionul heliu-4 este mai greu de 8.000 de ori decât un electron, un astfel de ricoşeu nu ar putea fi pus pe seama electronilor atomului de aur. Devine evident că ionul heliu-4 s-a ciocnit cu ceva ce posedă o masă considerabil mai mare. Plecând de la acest rezultat, Rutherford a propus ca atomul să fie reprezentat ca având cea mai mare parte din masa sa, considerată a fi concentrată într-un mic nucleu, înconjurat de electroni. În acest fel s-a consolidat ideea structurii atomice având un nucleu greu în centru şi electroni.
Radioactivitatea - scară spre abisul atomic
Cel de-al doilea tip de dezintegrare, dezintegrarea beta, a furnizat, de asemenea, date semnificative despre alcătuirea atomilor. Mai întâi, studiul radiaţiilor beta au arătat că în acest tip de dezintegrare sunt emişi electroni şi protoni. Întrucât la începutul secolului al XX-lea neutronul nu era suficient de bine cunoscut, s-a crezut atunci că radiaţa beta este formată de fapt chiar din neutroni, întrucât aceştia din urmă ar fi alcătuiţi din protoni şi electroni. Curând, însă, acest proces avea să fie punctul de plecare pentru alte două descoperiri importante.
În dezintegrarea beta, un neutron din nucleu se transformă spontan într-un proton, în acelaşi timp fiind emis şi un electron! Schimbarea aceasta de identitate a particulelor nu poate fi explicată prin intermediul nici uneia dintre forţele pomenite până acum. Interacţiunea electromagnetică, ce ţine electronii legaţi de nucleu, sau interacţiunea tare, ce ţine particulele nucleare la un loc în nucleu, nu pot transforma neutronul în proton. Rezultatele acestea, scoase la iveală de dezintegrarea beta, şi imposibil de explicat prin interacţiunile pomenite, au reprezentat, de fap, dovada existenţei unei noi interacţiuni în nucleu: interacţiunea slabă. Cea de-a doua descoperire făcută prin intermediul dezintegrării beta a fost legată de o particulă necunoscută, numită antineutrin. Făcându-se măsurători precise asupra electronilor emişi în dezintegrarea beta a diferitelor elemente, s-au descoperit caracteristici inexplicabile, care nu corelau cu ceea ce se ştia despre electroni. Situaţia a reprezentat, de fapt, un indiciu pentru descoperirea unei noi particule: antineutrinul.
În ce-l de-al treilea tip de dezintegrare, gamma, radiaţiile sunt alcătuite din fotoni. Şi acestea s-au dovedit extrem de utile în înţelegerea structurii atomului. Prin ciocnirea unui fascicul de raze gamma cu nucleele atomilor de hidogen, s-a reuşit, de exemplu, spargerea nucleului de hidrogen-2 (deuteriul) într-un proton şi un neutron. Acest rezultat a înmulţit dovezile în favoarea existenţei neutronului. Mai mult decât atât, experimentul a permis chiar constatarea că masa protonului este foarte apropiată de cea a neutronului.
Cel mai greu de înţeles este chiar inteligibilitatea Universului
Se poate spune aşadar că, în general, rezultatele obţinute prin intermediul radiaţiilor alfa, beta şi gamma ar putea arată, într-un fel, cum radioactivitatea a permis o serie de descoperiri importante din lumea subatomică şi subnucleară. S-ar putea spune că elementele radioactive din natură au fost, într-un fel, scări în coborârea omului către abisul atomic, adevărate porţi pe care omul le-a găsit gata deschise. Este greu de imaginat în ce fel ar fi putut coborî fizica dincolo de scara atomului, înspre cunoaşterea constituenţilor nucleului şi a proprietăţilor lor, dacă în natură nu ar fi existat elementele radioactive. Este greu de imaginat cum s-ar fi putut apropia omul de marginile Universului dacă nu ar fi fost lumina care să-i aducă aici, pe Pământ, depărtările lui întunecate. Este greu de imaginat ce teorii ştiinţifice ar fi putut elabora omul dacă în Universul în care trăim nu ar fi fost prezentă în nici un fel ordinea. Einstein, care a reuşit să elaboreze două dintre cele mai mai cuprinzătoare teorii ale secolului trecut, relativitatea restrânsă şi relativitatea generală, spunea că cel mai greu de înţeles lucru, pentru el, este faptul că Universul este inteligibil.
Lumea - scară către o înţelegere tot mai cuprinzătoare
În general, descoperirile ştiinţei şi realizările tehnologiei ultimului secol ne-ar putea îndreptăţi să credem că lumea poate fi privită ca un fel de scară ce permite omului să urce pe ea către o cuprindere tot mai largă a Universului, înspre o apropiere tot mai mare de abisul materiei şi de misterul vieţii. Teoriile ştiinţelor tind să aibă o deschidere tot mai mare, pentru a include aspecte tot mai variate, încât modelele descriptive să fie tot mai cuprinzătoare.
Pe de altă parte, şi tehnologia născută din ştiinţă pare a avea rostul unei scări, cu diverse trepte ce par să îi permită omului un progres tot mai accelerat şi o aservire tot mai mare, cuprinzătoare şi mai rafinată a puterilor lumii create. Puterile creatoare ale omului pun în operă puterile naturii create, iar bunurile ce se nasc de pe urma ostenelilor lui pot fi mijloace de creştere în lucrarea virtuţilor, printr-o tot mai cuprinzătoare solidaritate între semeni. În acest fel, lumea poate fi şi scară către virtuţi, care ne ridică de la lumea sensibilă la cea inteligibilă prin dăruirea bunurilor dobândite prin muncă şi dragostea pentru semeni.
În fine, şi cunoaşterea tuturor acestor date şi fenomene privind Universul, materia şi viaţa ar putea constitui temeiuri pentru o viaţă contemplativă, căci în mărimea Universului putem înţelege micimea noastră, dar şi necuprinsa slavă a lui Dumnezeu, iar în felul cum înţelesurile lui pot intra în mintea noastră putem întrevedea nepreţuitul dar al înţelegerii ce ne-a fost dat de Dumnezeu - dar nepreţuit, prin care ne situăm, ca subiecte înţelegătoare, mai presus de universul lucrurilor în care trăim.
Când scara lumii nu mai are trepte...
Am putea spune, aşadar, că lumea întreagă, prin ceea ce este ea ca loc de viaţă, ca spaţiu de mişcare şi manifestare a intenţiilor creatoare, dar şi ca loc al creşterii înspre o tot mai cuprinzătoare cunoaştere, ne-a fost rânduită ca scară spre Dumnezeu. Omul urcă, aşadar, pe scara vieţuirii lui în lume, spre situaţii de înţelegere tot mai cuprinzătoare cu privire la ea. Dar este acest urcuş al lui şi efortul ce-i asigură viaţa deplină, propria desăvârşire? Revelaţia ne descoperă, că prin propriul efort, omul nu se poate ridica singur, prin lume, către Dumnezeu. Efortul lui autonom nu poate depăşi niciodată, în mod semnificativ, experienţa construcţiei Turnului Babilon. Întruparea lui Hristos este dovada că desăvârşirea vieţii noastre are nevoie şi de altceva decât experienţa şi cunoaşterea lumii create. Are nevoie de lucrarea restauratoare a lui Dumnezeu. Experienţa sfinţilor stă mărturie că numai prin lucrarea harului, prin curăţirea de patimi, printr-o viaţă interioară atent supra-vegheată, prin rugăciune şi mărturisire, prin lupta duhovnicească, urcuşul început prin viaţa în lume poate continua cu bucurii spirituale autentice. De la un loc încolo, scara lumii nu mai are trepte spre Dumnezeu, iar omul nu se poate sui mai sus. De acolo începe o altă scară, a harului care coboară din cer şi care urcă pe om către Dumnezeu. Spre Dumnezeu, omul poate urca interior.
...o altă scară coboară din cer
Din perspectivă teologică, este deci semnificativ că lumea are porţi deschise spre noi, prin care-i putem pătrunde tainele, în situaţii în care puterile şi instrumentele noastre se dovedesc depăşite. Porţile acestea nu sunt accesibile fără efort, şi drumul până la ele s-a dovedit adesea anevoios, însă şi parcursul lui este o creştere pentru om, o sporire a puterilor minţii sale de înţelegere a lumii. Dar aceste porţi deschise în lume, către abisurile ei, arată că lumea în care trăim este alcătuită într-un fel ce se potriveşte dorinţelor noastre de a-i pătrunde misterele. Lumea este potrivită unui subiect înţelegător care caută neobosit semnificaţii tot mai adânci, în tot ceea ce îl înconjoară, pentru că este în căutarea propriului sens.
Însă, perspectiva teologică nu se încheie cu aceasta. Adevăratul urcuş al omului trebuie să fie cel interior. El ţine de o viaţă în credinţă, trăită într-un efort permanent de cultivare a virtuţilor şi în comuniune cu Dumnezeu şi cu semenii.
Una dintre cele mai cuprinzătoare şi sistematice culegeri de observaţii şi recomandări spirituale privind scara urcuşului duhovnicesc este Scara Sfântului Ioan Scărarul. Ea adună şi reflectă bogăţia de preocupări spirituale care cuprind viaţa şi vizează atent toate activităţile şi situaţiile existenţiale ale omului, gândurile şi temerile lui, poftele care îi pot umbri inima, patimile care îi pot slăbi voinţa. Un întreg arsenal de sfaturi şi atenţionări duhovniceşti sunt aşezate la locul potrivit, alcătuind un îndreptar de vieţuire duhovnicească.
Scara virtuţilor, urcuş spre desăvârşirea vieţii
În acest urcuş, însă, omul trebuie să facă şi exerciţiul unei îndepărtări de lume, pentru că aceasta este „ferirea de bună voie de materia lăudată şi tăgăduirea firii pentru dobândirea celor mai presus de fire“ (1). „Toţi cei ce au părăsit de bună voie cele ale vieţii au făcut aceasta, fără îndoială, fie pentru împărăţia viitoare, fie pentru mulţimea de păcate, fie pentru dragostea de Dumnezeu. (...) Dar, oricare ar fi ţinta la care ajungem, Bunul Orânduitor al nevoinţelor noastre ne aşteaptă“ (2). Întreaga nevoinţă interioară este absolut necesară pentru dobândirea virtuţilor. „Sufletul blând e tonul simplităţii. Iar mintea mânioasă e pricinuitoarea răutăţii. În sufletul lin va încăpea cuvântul înţelepciunii. Domnul va povăţui pe cei blânzi întru judecată (Psalm 24, 10)“ (3). În acest fel, şi virtuţile vor fi izvorul cunoaşterii depline ce vor cuprinde şi înţelesurile lumii create, dar şi cele ce ţin de viaţa spirituală şi comuniunea cu Dumnezeu. „Sufletele celor blânzi se vor îmbogăţi întru cunoştinţă; iar mintea stăpânită de iuţime locuieşte împreună cu întunericul şi neştiinţa“ (4).
În urcuşul acestei scări duhovniceşti, a curăţirii de patimi şi cultivării virtuţilor, ostenitorul ajunge să câştige dragostea, care, „după calitate, e asemănarea cu Dumnezeu, pe cât e cu putinţă muritorilor“ (5). Aşadar, scara virtuţilor nu este doar cea care conduce către cuprinderea înţelesurilor lumii şi stăpânirea ei, ci conduce pe om către Dumnezeu Însuşi, pentru că „cei blânzi vor moşteni pământul (Matei 5, 5), „mai bine zis îl vor stăpâni, iar în inimile celor blânzi Se odihneşte Domnul“ (6).
Note:
1. Sf. Ioan Scărarul, Scara, Cuvântul 1, capitolul 10, în Filocalia românească, volumul IX, p. 47.
2. Ibidem.
3. Ibidem, p. 291.
4. Ibidem.
5. Ibidem, p. 425.
6. Ibidem, p. 295.

http://www.ziarullumina.ro/articole;865;1;21354;0;Treptele-cunoasterii-o-scara-catre-Dumnezeu.html

Stiri culturale - Rador - 16 decembrie 2008

Stiri culturale - interne:

Sălile Arcului de Triumf vor putea fi vizitate in zilele de 17 şi 18 decembrie Anunţul a fost făcut de directorul executiv din Primăriei Municipiului Bucureşti, Radu Emilian. El a precizat că intrarea in cele două zile va fi gratuită. Arcul de Triumf a fost ridicată in 1922, Comisia pentru organizarea serbărilor incoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca suverani ai Romaniei Mari apeland la serviciile arhitectului Petre Antonescu. Din cauza timpului scurt insă, doar scheletul construcţiei a fost turnat in beton armat, basorieliefurile exterioare fiind realizate din ipsos. De-abia in 1932 acestea au fost inlocuite cu unele definitive, din piatră sau marmură de Ruşchiţa. Artişti renumiţi au contribuit la decorarea Arcului de Triumf: Constantin Baraschi, Alexandru Călinescu, Mac Constantinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea şi Costin Petrescu.

Spectacolul "Richard al III-lea" va avea două reprezentaţii la Sala Izvor a Teatrului BulandraPiesa se va juca astăzi şi maine in cadrul festivalului Uniunii Teatrelor din Europa, care se desfăşoară pană pe 21 decembrie."Richard al III-lea" este o coproducţie a Teatrului de Cetate din Gyula, Ungaria, şi a Teatrului Maghiar de Stat Cluj. In rolul principal este distribuit Zsolt Bogdán, care joacă alături de nume precum Szabolcs Balla, Miklós Bács, András Buzási, Réka Csutak şi Lóránd Farkas. Textul este adaptat de András Visk. Spectacolul va fi subtitrat in limba romană. Teatrul Maghiar de Stat din Cluj a mai fost prezent la Bucureşti, in cadrul aceluiaşi festival, şi cu spectacolul "Unchiul Vania".

La Teatrul Naţional Bucureşti va avea loc in această seară Gala Vieneză

Este vorba despre un spectacol de balet şi muzică simfonică susţinut de Spirit of Vienna Ensemble. Instrumentiştii vor fi dirijaţi de Martin Tuksa, solist la Orquestra Sinfônica Municipal de Sao Paulo şi vor fi secondaţi de balerini de la Volksoper. Soprana Judith Halasz şi baritonul Andreas Jankowitsch vor interpreta arii şi duete celebre, intr-un program creat special pentru publicul roman. In programul spectacolului sunt incluse melodii de Mozart, Haydn şi Johann Strauss.

La Muzeul Ţăranului Roman va avea loc astăzi vernisajul expoziţiei-experiment Cusături/ŢesăturiManifestarea face parte din seria Colecţii şi obiecte - proiect mai amplu care propune valorificarea prin imagine a colecţiilor MŢR. Vernisajul va avea loc de la ora 17.30, la Sala Foaier. Expoziţia va rămane deschisă pană pe 31 ianuarie, de marţi pană duminică, intre orele 10 şi 18.

Ştefan Bănică jr. va incepe, in această seară, seria concertelor dedicate Crăciunului

Spectacolele vor fi găzduite pană pe 21 decembrie de Sala Palatului din Capitală. Iniţial, au fost programate doar patru recitaluri, insă datorită cererii mari de bilete, artistul a hotărat să le ofere un cadou fanilor săi - incă două concerte, astăzi şi maine. Ştefan Banică jr. a devenit cunoscut datorită apariţiilor sale in filmele 'Liceenii', 'Extemporal la dirigenţie' sau 'Liceenii rock'n' roll'. Cariera sa muzicală a inceput in 1992, cand a inregistrat primul album intitulat 'Un actor, un rock'n'roll'. A urmat, in 1996, discul 'Te rock... frumos', un album la care a colaborat, pentru prima dată, cu trupa 'Rock'n'roll Band' şi grupul vocal 'The 50's'.

Opera Naţională Bucureşti a pregătit luna aceasta o serie de surprize pentru copii

Pe langă premiera baletului "Alba ca Zăpada şi cei şapte pitici", care va avea loc joi, instituţia a pregătit alte trei spectacole extraordinare, programate in datele de 21, 22 şi 23 decembrie. Sub titlul "Scrisori pentru Moş Crăciun", evenimentul va reuni momente de balet, teatru, tradiţionalele colinde şi o mulţime de alte surprize. Manifestarea are la bază un scenariu creat de Carmen Croitoru, regia este semnată de Gelu Colceag, iar coregrafia de Roxana Colceag. Scenografia ii aparţine Adrianei Urmuzescu.Orchestra Filarmonicii de Stat 'Transilvania' va susţine astăzi un concert extraordinar la Biserica Unitariană din Cluj-NapocaIn program Bach, Corelli, Teleman şi Haendel. Tot la Biserica Unitariană va avea loc şi un concert vocal-simfonic susţinut de Orchestra Simfonică şi Corul Filarmonicii, care vor interpreta Oratoriul de Crăciun de Bach.

La Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca se va deschide astăzi Salonul Icoanei Ardelene

Manifestarea, ajunsă la cea de-a IX-a ediţie, este organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni şi Biblioteca Judeţeană 'Octavian Goga'. In cadrul Salonului vor fi expuse lucrări ale unor cunoscuţi artişti printre care Niculina Albu, Adam Curta, Ana Fetchea, Maria Tamaş, Maria Cristea, Grigore Dejeu, Dana Ilea, Adela Apahidean, Mircea Bodea, Ioan Cosma şi Iudita Pelea. Cu prilejul vernisajului, va avea loc şi un spectacol cu obiceiuri de iarnă şi colinde, susţinut de grupul de colindători din Mărişel. Salonul va fi deschis pană in data de 6 ianuarie 2009.

La Opera Romană din Cluj-Napoca va avea loc vineri premiera spectacolului 'Tosca' de Puccini

Evenimentul este dedicat implinirii a 150 de ani de la naşterea marelui compozitor italian. Regia spectacolului este semnată de reputatul regizor clujean Mihai Măniuţiu, iar secenografia de Valentin Codoiu. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Adrian Morar. Din distribuţie vor face parte artişti consacraţi ai scenei lirice. Rolul celebrei cantăreţe Tosca va fi interpretat de Veronica Tudosa Fizeşan, iar cel al pictorului Mario Cavaradossi de către Marius Vlad Budoiu. Oleg Ionese va fi baronul Scapia, iar Petre Burcă - Angelotti. Premiera absolută a operei Tosca a avut loc la Teatrul Constanzi din Roma, la 14 ianuarie 1900.

Trupa finlandeză The Rasmus revine in Romania

Formaţia va susţine, pe 16 februarie anul viitor, un concert la Hard Rock Café din Capitală. Trupa din Helsinki a fost unul din capetele de afiş ale festivalului CokeLive care s-a desfăşurat in 2007, pe Insula Lacul Morii din Capitală. Concertul de pe 16 februarie face parte din turneul de promovare "Black Roses", care cuprinde peste 30 de oraşe din Europa. Biletele costă 70 de lei şi se găsesc in magazinele Carrefour şi Germanos, pe site-ul eventim.ro precum şi la Hard Rock Café.

La Bucureşti a debutat aseară Festivalul Naţional – Concurs de muzică folk „Om Bun”

Evenimentul se desfăşoară pană maine la Teatrul „Ion Creangă”. Primele două seri sunt dedicate secţiunii de concurs in care solişti şi grupuri vocale vor prezenta două cantece originale şi se vor intrece pentru a accede la dobandirea recunoaşterii lor ca valori ale acestui gen special de muzică. Pe scena festivalului vor urca Mircea Vintilă & Brambura, Vasile Şeicaru, Tatiana Stepa, Victor Socaciu & Biroul Executiv, Ştefan Hruşcă, Dinu Olăraşu, Ovidiu Scridon, Ada Milea, Ţapinarii, Mircea Baniciu, Vladi Cnejevici, Ducu Bertzi, Maria Gheorghiu, Emeric Imre şi Răzvan Crivaci. Evenimentul este organizat de Fundaţia Culturală ''Om Bun''.

Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" se va extinde, in aproximativ cinci ani

Astfel instituţia va include noi clădiri funcţionale, precum o şcoală şi un han, dar şi gospodării specifice etniilor care trăiesc in Romania. Anunţul a fost făcut de directorul muzeului, Paulina Popoiu. Lucrările vor incepe in primăvara anului viitor. La finalul investiţiei, Muzeul Satului va avea o parte veche, din 1936, conform conceptului muzeografic al lui Dimitrie Gusti, şi una nouă, de după anul 2000, conformă standardelor internaţionale pentru muzeele in aer liber. Suprafaţa vizitabilă a instituţiei, care in prezent cuprinde intre 7 şi 8 hectare, va totaliza astfel aproximativ 10 hectare.

Icoane pe lemn şi sticlă la Centrul de Artă "Tinerimea Romană" din Capitală

O expoziţie de icoane pe lemn şi sticlă şi de pictură naivă, realizată de peste 20 de artişti din toată ţara, va fi inaugurată, astăzi, la Centrul de Artă "Tinerimea Romană" din Capitală. Manifestarea cuprinde aproximativ 100 de piese. Expoziţia cu vanzare este organizată de Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor, cu prilejul sărbătorilor de iarnă. Vor fi expuse icoane pe lemn şi pe sticlă lucrate de: Maria Colhon, Stela Costache, Lucreţia Elena Crăciun, Radu Dincă, Oana Ducu, Maria Măciucă, Liana Cristina Pui, Ina Panamarciuc şi Florentina Grecu.

Aproximativ 208.000 de elevi din clasa a VIII-a susţin astăzi, ultima teză cu subiect unic din semestrul intai, respectiv la Istorie sau Geografie

La nivelul intregii ţări, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Invăţămant Preuniversitar a organizat 1.064 centre de comunicare. Durata tezei cu subiect unic este de două ore din momentul primirii subiectelor de către fiecare elev. Fiecare lucrare va fi corectată de doi profesori, unul de specialitate care a predat la clasă, iar celălalt un cadru didactic evaluator, extern unităţii de invăţămant de la care provine teza.

Costel Busuioc va concerta la Cluj-Napoca

Evenimentul va avea loc la Casa de Cultură a Studenţilor, joi, 18 decembrie, aceasta fiind a doua mare intalnire a lui cu publicul clujean, după cea din august, cand a cantat pe fostul stadion 'Ion Moina', ca invitat al lui Julio Iglesias. Eleonora Enăchescu, şefa catedrei de canto a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, consideră că Busuioc are o voce fenomenală. Ca stil, se apropie de genul clasic, aduce cu Placido Domingo', a subliniat Eleonora Enăchescu. Publicul clujean aşteaptă ca la concertul din preajma Crăciunului, Busuioc să interpreteze 'Nessun dorma', din opera 'Turandot' de Puccini, 'Granada' de Agustín Lara, 'Con te partiro' (Time to Say Goodbye) de Francesco Sartori, 'O sole mio', de Eduardo di Capua, 'Ave Maria', de Franz Schubert, dar şi 'La donna e mobile', din opera 'Rigoletto' de Verdi.

Corul Madrigal va concerta la gala "Crăciun pentru toţi"

Corul Madrigal şi violonistul Gabriel Croitoru, care va canta la o vioară ce a aparţinut lui George Enescu, vor evolua in cadrul celei de-a VIII-a ediţii a galei 'Crăciun pentru toţi', un concert de binefacere iniţiat şi organizat de către Fundaţia Solidaritatea Culturală pentru Romania ARS XXI, sub inaltul patronaj al Ministerului Culturii şi Cultelor. Evenimentul va avea loc, pe 20 decembrie, la Ateneul Roman din Bucureşti. Fondurile şi cadourile obţinute vor fi donate copiilor beneficiari ai proiectului ''Solidaritate cu sinistraţii din Săuceşti'' desfăşurat in parteneriat cu Instituţia Prefectului Bacău. O altă parte a fondurilor vor fi folosite de fundaţie pentru a continua proiectul 'Solidaritate cu copiii supradotaţi aflaţi in dificultate'.

„După 40 de ani“ la MNIR40 de fotografii inedite, după 40 de ani de la Revoluţia pragheză din 1968, vor face subiectul expoziţiei aniversare „După 40 de ani“, organizată de Institutul Cultural Roman din Praga şi Muzeul Naţional de Istorie a Romaniei. Expoziţia va fi vernisată astăzi, de către cercetătoarele-muzeograf Raluca Velicu şi Oana Ilie, care vor susţine şi o prelegere cu privire la modul in care Romania şi romanii au reacţionat vizavi de invazia Cehoslovaciei de către ţările Pactului de la Varşovia. Expoziţia „După 40 de ani” vine in completarea manifestărilor expoziţionale şi academice desfăşurate in acest an in Praga, cu ocazia comemorării anului 1968, aducand in faţa publicului ceh perspectiva romanească asupra evenimentelor anului ‘68.

"Ultimii rapsozi" la Ateneul Roman

Duminică, 21 decembrie, la ora 19, la Ateneul Roman va avea loc concertul de gală Ultimii rapsozi şi Grigore Leşe, organizat de Institutul Cultural Roman. Evenimentul reuneşte sub cupola Ateneului creatori şi interpreţi care au participat la intalnirile lunare din cadrul programului Ultimii rapsozi, desfăşurat pe parcursul anului 2008 la ICR. Pe scena Ateneului vor urca, alături de Grigore Leşe, atat rapsozi romani, cat şi reprezentanţi ai culturilor tradiţionale ale minorităţilor din Romania. Concertul se va incheia cu un moment interactiv – un fragment din spectacolul Aşteptand Crăciunul cu Grigore Leşe, Doina Lavric şi Zamfira Mureşan.

Cea de-a patra ediţie a Sărbătorii Bradului de Crăciun, devenită deja o tradiţie, va avea loc astăzi, de la ora 17.00, la Muzeul Naţional de Artă al Romaniei

Evenimentul va aduce in curtea Palatului Regal colinde interpretate de Corul Grupului Şcolar Regina Elisabeta, precum şi de grupul psaltic condus de protopsaltul Paraclisului Ambasadei Greciei la Bucureşti, Viorel Iosif. Moş Crăciun va impărţi participanţilor dulciuri cu specific grecesc, bomboane, vin fiert, ciocolată caldă şi cozonac. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei a mai pregătit un cadou participanţilor la Sărbătoarea Bradului de Crăciun - astăzi, intre orele 16.00 şi 19.00, publicul va putea vizita gratuit expoziţia de icoane bizantine şi postbizantine din Grecia.

Medalii pentru elevii romani care au participat la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru juniori

Competiţia a avut loc in Coreea de Sud, intre 7 şi 16 decembrie. Tinerii romani au obţinut in total cinci medalii. Astfel, Tudor Giurgică - Tiron, elev in clasa a VIII-a şi Tudor Bălan, elev in clasa a IX-a, din Iaşi, au obţinut amandoi medalii de aur la cea de-a cincea ediţie a Olimpiadei. Medalia de argint i-a revenit Claudiei Mihaela Pop din clasa a IX-a, de la Colegiul Naţional "Silvania" din Zalău, iar alte două medalii de bronz au fost luate de Diana Maria Bran, din Arad, şi Ioana Mădălina Pleşca din Bacău. Elevii romani vor reveni in ţară maine pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă".

Stiri culturale - externe:

Institutul Cultural Roman din Stockholm işi incheie activitatea din acest an cu o dezbatere despre opera scriitorului Mircea Cărtărescu

Evenimentul va avea loc astăzi, de la ora 19.00, la Teatrul Tribunalen din Stockholm. La manifestare vor participa traducatoarea Inger Johansson, redactorul ediţiei suedeze a cărţii, Viktoria Jaderling, şi editorul Gunnar Nirstedt. Discuţia va fi condusă de poeta şi jurnalista Cecilia Hansson, care a realizat un dublu interviu cu Mircea Cărtărescu şi Herta Muller pentru cel de-al doilea număr al revistei literare Alt, lansat cu aceeaşi ocazie.

Hugh Jackman va fi gazda galei premiilor Oscar 2009Evenimentul va avea loc pe 22 februarie, la Kodak Theater din Los Angeles. Actorul australian, in varstă de 40 de ani, care recent şi-a lansat drama "Australia", in care joacă alături de Nicole Kidman, ii succede starului de comedie Jon Stewart in rolul de maestru de ceremonii al acestui eveniment, vizionat anual de sute de milioane de telespectatori. Hugh Jackman "posedă stil, eleganţă" şi este spontan, calităţi necesare acestei misiuni, au indicat producătorii ceremoniei. Nominalizările la cea de-a 81-a ediţie a premiilor Oscar vor fi anunţate pe 22 ianuarie, in Beverly Hills."Slumdog Millionaire" şi "Happy-Go-Lucky" premiate la Gala SatelliteLungmetrajele "Slumdog Millionaire" şi "Happy-Go-Lucky" au fost desemnate cel mai bun film dramatic, respectiv cel mai bun film de comedie in cadrul celei de-a 13-a gale a premiilor Satellite. Evenimentul a avut loc la InterContinental Hotel din Century City. Printre caştigătorii premiilor Satellite, care sunt acordate de International Press Academy, s-au aflat şi Danny Boyle, desemnat cel mai bun regizor şi compozitorul A.R. Rahman, pentru cea mai bună coloană sonoră. Premiul pentru cel mai bun film străin a fost caştigat de pelicula "Gomorra", in timp ce distincţia pentru cel mai bun film de animaţie a revenit producţiei "WALL-E".

O expoziţie de tapiserie semnată Sanda Bucur va fi vernisată maine in Italia

Evenimentul, intitulat 'Drumul ingerilor' (La via degli angeli), va fi găzduit de Noua Galerie de la parterul Palatului Correr, sediul Institutului Roman de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Tematica expoziţiei este legată de universalitatea simbolului ingerului - ca 'mesager inaripat' - in diversele culturi şi religii ale lumii. La vernisaj va fi prezentă şi Francesca Brandes, unul dintre cei mai importanţi critici de artă din Veneţia. Expoziţia 'Drumul ingerilor' va fi deschisă publicului pană pe 4 ianuarie 2009.

Lungmetrajul animat "Wall-E", de Andrew Stanton, a primit titlul de cel mai bun film al anului 2008 din partea Asociaţiei Criticilor din Los Angeles

Gala de premiere va avea loc luna viitoare, pe 12 ianuarie. Alegerea filmului "Wall-E" de către Asociaţie este considerată de cineaşti o mare surpriză in sezonul care precedă premiile Oscar, deoarece criticii au preferat intotdeauna producţiile dramatice, care abordează subiecte legate de slăbiciunile umane şi in care joacă actori profesionişti, nu personaje de desene animate."4 luni, 3 săptămani, şi 2 zile" premiat de New York Film Critics OnlinePelicula "4 luni, 3 săptămani, şi 2 zile", in regia lui Cristian Mungiu, a fost premiată la categoria "cel mai bun film străin" din 2008, de New York Film Critics Online. De cealaltă parte, lungmetrajul "Slumdog Millionaire" a fost premiat la categoriile "cel mai bun film", "cel mai bun regizor", "cel mai bun scenariu", "cea mai bună imagine" şi "cea mai bună coloană sonoră". Organizatorii l-au desemnat pe Sean Penn cel mai bun actor in rol principal, pentru "Milk", şi i-au acordat lui Sally Hawkins premiul pentru cea mai bună actriţă in rol principal, pentru "Happy-Go-Lucky.

"Expoziţia de fotografie "Un roman la Praga - august 1968", realizată de Dan Jipa, va fi vernisată, astăzi, la Institutul Cultural Roman din capitala Cehiei

Manifestarea, ce cuprinde 40 de lucrări inedite, expuse la 40 de ani de la Revoluţia pragheză din 1968, a fost prezentată la Muzeul Naţional de Istorie a Romaniei, in perioada august - septembrie, cu titlul "Praga - 40". ICR Praga va expune aceste fotografii la sediul său, in perioada 16 decembrie 2008 - 30 ianuarie 2009. La vernisaj vor participa cercetătoarele-muzeograf Raluca Velicu şi Oana Ilie, care vor susţine şi o prelegere cu privire la modul in care Romania şi romanii au reacţionat vizavi de invazia Cehoslovaciei de către ţările Pactului de la Varşovia.

Amabilitatea oamenilor este direct proporţională cu nivelul de confort termic

Dacă pană acum se spunea că persoanele cu maini reci sunt generoase , specialiştii americani sunt de altă părere. Ei au demonstrat că amabilitatea este direct proporţională cu nivelul de confort termic. Cercetătorii de la Universitatea Yale au ajuns astfel la concluzia că zicala "oamenii cu maini reci au, de fapt, inima caldă" este un mit, după ce au testat-o pe un eşantion format din 94 de studenţi. In prima etapă a studiului, tinerilor li s-a cerut să ţină in mană o cană cu cafea fierbinte sau una cu gheaţă. Apoi experţii au analizat modul in care studenţii au fost percepuţi de cei din jurul lor, după o scurtă intalnire. Astfel, cei care au ţinut in mană o cană cu cafea fierbinte au fost percepuţi ca fiind mai generoşi şi altruişti decat cei care au avut in mană o cană cu cafea rece. Cercetătorii consideră că efectul are legătură cu amintirile din copilărie, cand căldura emoţională a părinţilor era asociată cu cea fizică, in momentele

Child - Cine?

Ce se întâmplă?
am întrebat.
Cine arde
întrebărilecu lumină?
Cine duce
povara angoaselor
până în anticamera
răspunsului ultim?
Cinese revarsă continuu?
E un zeu,zic,da, un zeu!
Nu e un zeu,
spune gândul,
sunt doar eu!
Adică tu,cel care vei fi.

Centenarul nasterii lui Leon Kalustian

La o suta de ani de la nasterea gazetarului Leon Kalustian, Biblioteca Judeteana "Duiliu Zamfirescu" din Focsani a organizat in ziua de 18 octombrie o ac­tiune cu sprijinul domnului Ioan Codreanu, nepotul publicistului. Printre invitatii care au sosit de la Bucu­resti s-au aflat criticul si istoricul literar Valeriu Rapeanu, publicistul Vartan Arachelian, deputatul Varujan Pam­buccian arhim. Dr. Zareh Baronian si subsemnatul. La ora 11 la Cimitirul Armenesc din Focsani, in pre­zenta domnului Ioan Codreanu, a celor sositi de la Bucuresti la care s-au alaturat domnul Bergi Vosga­nian, presedinte al Filialei Vrancea a UAR si direc­toarea Bibliotecii Judetene, Teodora Fintinaru, a avut loc o slujba de pomenire oficiata de Arhim. dr. Zareh Baronian cel ce i-a fost la capatii, in anul 1990, cind Leon Kalustian s-a stins. Parintele Arhimandrit a spus ca mai exista un pacat ce nu-l regasim in scrierile bisericesti. Este vorba de pacatul uitarii care ne urma­reste din ce in ce mai mult in ultimii ani. Uitam de strabunii nostri, de parinti dar si de marile valori pe care le avem. Este si cazul lui Leon Kalustian care ar merita sa fie mai mult pomenit pentru ceea ce a dat comunitatii armene dar si culturii romane, in general, ca gazetar si scriitor. Manifestarea a continuat la Biblioteca Judeteana Duiliu Zamfirescu unde a fost deschisa o expozitie cu documente, fotografii, carti si obiecte personale ce au apartinut lui Kalustian donate de nepotul gazetarului Ioan Codreanu. Dupa vernisaj a avut loc evocarea personalitatii lui Leon Kalustian care a debutat cu un fragment dintr-un interviu realizat pentru Televiziunea Romana de Vartan Arachelian in anii 70. Domnul Valeriu Ra­peanu care i-a publicat la Editura Eminescu volumele Facsimile, Conspiratii sub cer deschis si seria de Simple Note a facut o incursiune in biografia lui Kalustian .(…) : „…Sint 100 de ani de cind s-a nascut Leon Kalustian, a fost ziaristul de vocatie, a fost ziaristul de covingere… Notele sale erau extreme de semnificative nu numai pentru ceea ce aducea Leon Kalustian ca informatie ci si pentru modul sau creativ, pentru sensibilitate, pentru modul in care el traia o istorie, o istorie care lovise cumplit... A fost ziaristul care debuteaza intre anii dintre cele doua razboaie mondiale, epoca cea mai fertila a culturii romanesti… Leon Kalustian facea parte dintr-o generatie care s-a dovedit a fi amar de certa… El apare intr-un mo­ment in care un ziarist era in fiecare dimineata con­fruntat cu cei care scriau pentru Nae Ionescu la Cu­vantul, Pamfil Seicaru la Curentul sau Stelian Po­pescu la Universul si altii. Kalustian a fost un generos si v-as ruga sa recititi in acea postfata pe care el o face la lucrarea Conspiratie sub cer deschis. Veti ve­dea obiectivitatea si generozitatea cu care Leon Kalustian vorbeste despre confratii lui, despre con­fratii cu care se infruntase, despre confratii cu care nu a fost pe aceeasi lungime de unda… Este daca vreti o lectie de demnitate si generozitate, de obiec­tivitate si moralitate… Leon Kalustian traseaza, daca vreti, o istorie a ziaristicii… El facea o reabili­tare a istoriei si era generozitatea si modestia intruchipata.”

Domnul Virgil Raileanu si-a amintit ca: „…Um­blind mult am avut norocul sa-l cunosc pe Leon Kalustian si sa citesc astfel volumul Simple note, care este exceptional si cred ca de la Nicolae Iorga, de la volumul sau Oameni care au fost nu cred ca mai este cineva in Romania care sa fi scos la lumina, sa fi valorificat oameni simpli, poate modesti… Ce m-a atras in mod aparte la Leon Kalustian a fost sensi­bilitatea cu care se comporta … Pentru mine Leon Kalustian a ramas cum este in mintea mea Iorga, adica cel mai nobil suflet…“.Publicistul Vartan Arachelian, gratie caruia Leon Kalustian a inceput sa publice incepind cu 1978 la revista Flacara rubrica "Simple Note" a spus ca „… in acei ani grei pentru toti, dar mai ales pentru un om care nu avea nici macar o pensie, faptul ca Adrian Paunescu si D. R. Popescu s-au zbatut si au reusit sa-i asigure o pensie lunara lui Leon Kalustian, a fost un lucru extraordinar… Doua lucruri sint exceptio­nale la Leon Kalustian faptul ca era un democrat. Era un democrat pentru ca era in primul rind un aristocrat, era un om care stia ce inseamna sa fii in primul rind bun cu ceilalti, sa-i respecti pe ceilalti tocmai pentru ca a avut de la Dumnezeu un har. Apoi era vorba de felul in care scria, faptul ca avea o vocatie literara, el a scris si un roman care i-a fost confiscat… }mpartea in stinga si dreap­ta informatii absolut verificate, avea o exactitate, o acuratete in informatiile pe care le furniza incit a uluit… Pentru unii, a scrie ca merge si asa este un lucru care a devenit o a doua natura in natura. Pentru Kalustian nu exista asa ceva, fiecarui articol dedica zile de documentare…“ Cu acest prilej a fost lansat si volumul "Leon Kalustian 100 de ani de la nastere. Incursiuni biobiblio­gra­fice" editat de Biblioteca Judeteana Duiliu Zamfirescu. (vezi recenzia din pag.7)Regretabil este ca proiectul am­pla­sarii unui bust al ziaristului la Foc­sani, realizat de sculptorul Ionut La­dea, nu s-a realizat in timp util pentru a fi dezvelit cu acest prilej. La aceasta actiune au fost prezenti senatorul de Vrancea Angel Tilvar si deputatul George Baiesu care au tinut sa spuna citeva cuvinte despre per­sonalitatea lui Kalustian si locul sau in rindul personalitatilor din Focsani.Directoarea Bibliotecii Judetene, Teodora Fintinaru care, impreuna cu nepotul Ioan Codreanu merita laudati pentru reusita acestei actiuni a spus in finalul ma­nifestarii ca "de multe ori uitam pe cei care au facut ceva bun pentru noi. Kalustian a fost unul dintre cei care au incercat sa schimbe ceva in vremea sa“. La sfirsit cei prezenti au putut viziona o secventa dintr-un film TV dedicate cafenelei literare Capsa acolo unde Leon Kalustian putea fi intilnit aproape permanent. Ca o contributie modesta redactia noastra a oferit Bibliotecii Judetene un numar de exemplare din vo­lumul Facsimile ce a fost reeditat la Editura Ararat in anul 2000 (prefata Valeriu Rapeanu) precum si exem­plare din Suplimen­tul revistei Ararat dedicat lui Ka­lustian, semnat de Vartan Arachelian. Si in loc de concluzie as cita dintr-un articol cenzurat, „Simbriile slujbasilor publici“, semnat de Kalustian care nu mai are nevoie de comentarii si dovedeste, daca mai era nevoie cine a fost acest armean… dar de alta Factura, dupa cum il caracteriza Nicolae Carandino.Citez deci: „Vad in ziare, ca guvernul este preo­cupat de problema salariatilor publici. Ba ceva mai mult: ca s-a alcatuit, la ministerul de finante, o noua comisiune - oh, comisiile astea! - care vrea sa armo­nizeze lefurile si ca e gata sa se sacrifice, dedicindu-si activitatea, unor serii interminabile de sedinte, cu diurne pentru osteneala si cafele gingirlii...Dar fara sa vreau am imprumutat un ton de saga­duire. Nu este vina mea. Nici a actualilor cirmuitori pe care trebuie sa-i atingem - vorba ceia nici macar cu o floare... Asa a fost insa pina acum si de aceea imi vine sa surid sceptic si daca vreti sa glumesc, ori de cite ori se vesteste ca aceia care conduc trebile sta­tului, vor cu orice chip sa fericeasca nedreptatia masa a functionarimii. Pentru ca sa recunosc: daca regimu­rile politice care se inscauneaza in fruntea rosturilor obsesti, se deosebesc unele de altele, prin metode sau prin program, apoi au un punct de vedere identic: dragostea marturisita pentru slujbasi - cu aceleasi cuvinte si in aceleasi comitii studioase - dragoste jurata in preajma alegerilor - asta e regula - si uitata dupa ce urnele au fost despuiate...“
articol scris de Mihai STEPAN-CAZAZIAN

Catalogul colectiv al incunabulelor din Romania

Catalogul cuprinde descrierea cărţilor tipărite de la inventarea tiparului de către Johann Gutenberg ( la jumătatea sec. al XV-lea) până la anul 1500 inclusiv, numite, cu un termen convenţional, incunabule.Prin valoarea şi semnificaţia deosebită a acestor adevărate monumente ale artei tipografice, el urmăreşte să includă în circuitul ştiinţific internaţional valorile culturale de excepţie, existente în colecţiile româneşti.Spre deosebire de cataloagele de colecţie, care descriu amănunţit fiecare exemplar, semnalând toate particularităţile care îl individualizează (starea de conservare, lipsurile, elementele adăugate, însemnările manuscrise, legătura, ex-librisurile, graţie cărora putem marca traseul circulaţiei în timp a respectivului exemplar etc.), catalogul colectiv, semnalând numai datele care individualizează ediţia, are rolul de a evidenţia:

numărul incunabulelor din România, luate în evidenţă până la data accesării catalogului;
autori/titluri/ediţii care alcătuiesc colecţia naţională de incunabule;
numărul de exemplare din fiecare lucrare şi localizarea fiecărui exemplar;
colecţiile de incunabule din România, luate în evidenţă până la data accesării catalogului.
Bibliografia străină, aferentă fiecărei descrieri, indică, atât alinierea descrierii la standardele internaţional folosite în domeniu, cât şi prezenţa respectivei ediţii în colecţiile (reflectate în cataloagele colective) de incunabule, din Europa şi Statele Unite ale Americii, care ne-au fost accesibile, oferind, cel puţin în mare, o idee despre frecvenţa exemplarelor care au supravieţuit din ediţia descrisă.Bibliografia românească a fiecărui exemplar reflectă, cel puţin parţial, istoricul deţinerii şi publicării sale în România.La fiecare semnalare sunt evidenţiaţi deţinătorul / deţinătorii actuali şi cota incunabulului în fiecare colecţie.Până în prezent, în catalog au fost cuprinse incunabulele existente în colecţiile bibliotecilor publice şi ale muzeelor.Pe măsură ce se vor lua în evidenţă şi colecţiile de incunabule din sistemul arhivelor statului, sistemul cultelor şi din acele colecţii particulare, care vor dori să-şi comunice fondurile, informaţiile se vor îmbogăţi, oferind, din etapă în etapă, un tablou tot mai complet al situaţiei incunabulelor din România.

Stiri culturale RADOR - 10 noiembrie 2008

Stiri culturale - interne:

La Bucureşti are loc Conferinţa europeană a muzeelor de istorie naturală
Muzeul Naţional de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' din Bucureşti organizează, incepand de astăzi şi pană miercuri, Conferinţa europeană a muzeelor de istorie naturală. Manifestarea este dedicată implinirii a 100 de ani de la deschiderea instituţiei in clădirea actuală - monument de arhitectură, primul edificiu din ţară proiectat şi construit pentru a funcţiona cu această destinaţie. La eveniment, organizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor şi in parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti, vor participa peste 60 de invitaţi, directori de muzee, cercetători şi muzeografi din Romania, Luxemburg, Belgia, Italia, Franţa, Spania, Serbia, Ungaria, Estonia, Bulgaria, Republica Moldova.

Jean-Michel Jarre, va concerta, in această seară, la Sala Polivalentă din Bucureşti
Artistul francez a vandut, de-a lungul carierei sale, in jur de 80 de milioane de discuri. Biletele pentru acest concert au preţul cuprins intre 100 şi 500 de lei şi se găsesc pe ticketpoint.ro sau in reţeau Diverta. Evenimentul live este inclus in a doua parte a turneului indoor, primul de acest fel din cariera compozitorului şi interpretului, inceput in primăvară cu 10 spectacole consecutive la Theatre Marigny din Paris şi continuat in principalele oraşe din Europa. Artistul este considerat unul dintre pionierii muzicii electronice, Synth Pop, Experimental şi New Age. Jean-Michel Jarre este cunoscut pentru concertele sale in aer liber, unde muzica se ingemănează cu mediul inconjurător şi arhitectura.

Teatrul Naţional Radiofonic lansează astăzi audiţia premierei "Ultimul măscărici" de Dumitru Crudu
Spectacolul este un excelent recital al actorului Mircea Albulescu, in rolul unui spectaculos purtător al tichiei de nebun, inţelept, lucid, inzestrat cu spirit de comedian. Din distribuţie vor mai face parte Ion Grosu, Ionuţ Kivu, Marcelo Cobzariu, Anne-Marie Ziegler. Spectacolul se va difuza, in premieră, joi, 13 noiembrie, la ora 19, la Radio Romania Cultural. "Ultimul măscărici" de Dumitru Crudu (adaptarea radiofonică şi regia artistică de Cezarina Udrescu), pune in lumină condiţia bufonului in vremurile lui Carol I al Angliei şi mai ales după detronarea şi executarea acestuia, cand noii conducători nu mai aveau nevoie de glume sau de momente distractive iar măscăricii erau alungaţi şi persecutaţi.

Zilele filmului polonez debutează astăzi
Cinefilii vor putea cunoaşte cele mai recente producţii cinematografice din Polonia, cu prilejul Zilelor filmului polonez, eveniment ce se desfăşoară de astăzi pană pe 15 noiembrie, la Sala 'Jean Georgescu' (Eforie) a Cinematecii Romane din Capitală. nPotrivit unui comunicat al Institutului Polonez din Bucureşti, la Cinemateca Romană vor rula filmele regizorilor Tomasz Konecki, Robert Glinski, Janusz Kaminski, Michal Kwiecinski, Witold Adamek şi Jan Jakub Kolski. Timp de aproape o săptămană, bucureştenii vor putea viziona producţii de film din Polonia realizate intre anii 2004-2007.

'Şcoala scenariului' la FFeST
Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca organizează un atelier de scriere de scenarii (ficţiune şi documentar), intitulat 'Şcoala scenariului', in perioada 24-30 noiembrie, in cadrul Festivalului de Film Studenţesc FFeST. Atelierul vizează inzestrarea tinerilor autori cu cateva principii de bază ale scrierii unui scenariu in domeniul audio-vizual, precum şi inţelegerea legăturii dintre text şi imagine. Participarea la atelier este gratuită, cei interesaţi urmand să lucreze cate opt ore zilnic, timp de o săptămană, cu Rufin Mbou Mikima, regizor şi producător congolez specializat in film documentar. Persoanele interesate de acest gen de activitate trebuie să trimită dosarul de participant la Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca pană pe 10 noiembrie. Dosarul va conţine un CV detaliat, foaia de copertă indicand titlul proiectului şi numele autorului, un rezumat al filmului, detalii privind intriga filmului şi fişa de inscriere.

“Spectacole romaneşti de top” la FNT
Prima reprezentaţie din actuala stagiune a Tetrului Naţional din Bucureşti va avea loc in cadrul Festivalului Naţional de Teatru, Secţiunea “Spectacole romaneşti de top” şi va fi prezentat astăzi de la ora 19, la Sala Mare. Este vorba despre “Eduard al III-lea”, o piesă montată pentru prima dată in Romania pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, in regia lui Alexandru Tocilescu şi scenografia lui Dragoş Buhagiar. Premiera a avut loc pe 26 ianuarie 2008.

'500 de ani de tipar romanesc' marcaţi de Academia Romană
Academia Romană marchează, astăzi prin intermediul unei sesiuni festive şi al unei expoziţii, implinirea a '500 de ani de tipar romanesc'. Manifestările, la care şi-a anunţat participarea, alături de importante nume ale filologiei romaneşti şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, sunt organizate, de instituţiile gazdă: Academia Romană şi Biblioteca Academiei, in colaborare cu Patriarhia. In semn de omagiu adus marelui cărturar Virgil Candea, recent plecat pe drumul eternităţii, va fi inaugurată Sala de lectură ce-i va purta numele.

Filmul "Scrisoare pe faianţă" premiat la Alternative
Marele premiu al Festivalului de film de scurtmetraj "Alternative” a fost caştigat de producţia "Scrisoare pe faianţă", regizată de Somogyvari Gergely şi Feszt Judit din Ungaria. Evenimentul a avut loc in perioada 5-9 noiembrie, la Palatul Culturii din Targu Mureş. Producţiile din ţara vecină au mai primit două premii, unul oferit de Centrul Naţional de Cinematografie peliculei "Satul care se scufundă", de Szirmai Marton, şi unul oferit de Radio Romania Cultural pentru "Ritmuri furate (hipi-hopi)", de Szecsanov Martin. Premiul Ministerului Culturii şi Cultelor a fost obţinut de un film podus de Germania şi Elveţia intitulat "Pe linie" a regizorului Retto Caffi, Premiul "In Memoriam Simo Sandor" pentru cel mai bun film studenţesc a fost caştigat de pelicula "Supă de Zlin", in regia lui Akile Nazli Kaya, din Republica Cehă, in timp ce o menţiune specială a juriului a primit "Cutia neagră", de Jurgis Krasons, din Letonia.

Sesiune de comunicări ştiinţifice la Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti
Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti organizează la sfarşitul acestei săptămani, pe 15 noiembrie, sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice cu titlul 'Anul 2008 - Anul Pămantului'. La manifestare vor participa cadre didactice şi cercetători de la instituţii din ţară şi din Tunisia. In program sunt inscrise peste 250 de comunicări din toate domeniile geografiei, care vor fi grupate in 9 secţiuni.

"Lunea de carte spaniolă" la Cărtureşti
Institutul Cervantes din Bucureşti, revista Observator cultural şi editura Leda-Corint organizează, astăzi, a doua ediţie a programului "Lunea de carte spaniolă". Evenimentul va avea loc la librăria Cărtureşti. In cadrul manifestării se va discuta despre volumul "Carte de identitate", de Juan Goytisolo. La eveniment vor participa traducătorul cărţii, Andrei Ionescu, Livia Szasz, director editorial al editurii Corint, Ovidiu Şimonca, redactor-şef al revistei Observator cultural, Joaquin Garrigos, directorul Institutului Cervantes. Discuţia va fi moderată de Luminiţa Marcu.

Mănăstirea Tismana va găzdui, de astăzi şi pană joi, cel de-al III-lea Congres al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Romania
Tema evenimentului este 'Sfanta Scriptură şi Sfanta Liturghie, izvoare ale teologiei ortodoxe', marcandu-se astfel anul 2008 ca an jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii. La congres vor participa decanii celor unsprezece facultăţi de teologie ortodoxă din ţară şi peste 60 de profesori. O prioritate a lucrărilor congresului o constituie identificarea modalităţilor concrete de optimizare a activităţilor didactice universitare pentru a corespunde exigenţelor misionare actuale ale Bisericii şi reformelor structurale din invăţămantul universitar.

Workshop la Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' din Iaşi
Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza', membră a Grupului Coimbra, va găzdui săptămana aceasta un workshop pe tema 'Quality Culture and Excellence at Universities'. Evenimentul este organizat la Iaşi, in perioada 13 - 16 noiembrie. La atelier sunt aşteptaţi aproximativ 40 de participanţi din străinătate - rectori, prorectori de relaţii internaţionale, prorectori responsabili cu asigurarea calităţii, precum şi administratori universitari responsabili cu politicile de internaţionalizare, asigurarea calităţii şi relaţii internaţionale - din universităţi membre ale Grupului Coimbra şi din universităţi partenere din ţările invecinate din Europa de Est.

Cea de-a zecea ediţie a Astra Film Fest va avea loc la Sibiu, intre 26 octombrie şi 1 noiembrie 2009
Cea de-a zecea ediţie a Astra Film Fest, eveniment dedicat documentarelor pe temele societăţii contemporane, va avea loc la Sibiu, intre 26 octombrie şi 1 noiembrie 2009. Ediţia trecută a festivalului, s-a desfăşurat intre 22 şi 28 octombrie 2007 şi a inclus 56 de documentare din 30 de ţări. Avanpremiera filmului "Război pe calea undelor", de Alexandru Solomon, a avut loc, de asemenea, in cadrul Astra Film Fest 2007. Ediţia de anul viitor a festivalului va avea patru secţiuni competitive: Internaţional, Europa, Romania şi Debut. Formularul de inscriere este disponibil pe site-ul astrafilm.ro. Premiile acordate in cadrul festivalului au o valoare totală de 25.000 de euro.

Complexul Naţional Muzeal 'ASTRA' din Sibiu candidează pentru obţinerea Premiului Emya
Menit să premieze muzeele care aplică o viziune novatoare asupra colecţiilor şi care valorifică, in mod original, valorile de patrimoniu de interes local, naţional şi internaţional, Premiul Emya este considerat un adevărat Oscar al domeniului muzeal. Candidatura Muzeului 'ASTRA' este justificată de rezultatele excepţionale şi de progresele realizate in ultimii ani, prin infiinţarea unor noi unităţi, prin ameliorarea expoziţiilor de bază şi prin inovări precum pavilionul Etno-Tehno Park, din Muzeul in aer liber.

La Bucureşti se va desfăşura incepand de astăzi un festival dedicat filmului maghiar
Evenimentul va avea loc pană pe 15 noiembrie. Săptămana filmului maghiar va aduce in Capitală producţii participante la cele mai prestigioase festivaluri, regizori şi producători din Ungaria. Deschiderea oficială a festivalului va avea loc la Cinema Tinerimea Romană in prezenţa ministrului Culturii, Adrian Iorgulescu, şi a ambasadorului Republicii Ungaria la Bucureşti, Oszkár Füzes. In cadrul evenimentului, vor fi prezentate pelicule precum "Investigatorul", in regia lui Attila Gigor, "Picaj", de Erik Novák, "Panica", regizată de Attila Till, şi "Bahtalo!/ Noroc bun!", in regia lui Róbert Lakatos. La finalul proiecţiilor vor avea loc discuţii cu realizatorii filmelor.

Proiectul naţional de multiculturalitate şi multilingvism 'Artă contra drog 2009' va debuta, luna viitoare, cu trei mari evenimente
Acţiunea este organizată de Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului, Asociaţia Culturală Dracula şi Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din Romania. Primul eveniment care va deschide manifestarea este 'Noaptea celor cinci tenori', care va avea loc la Sala Palatului, pe 7 decembrie, de la ora 20,00. Programul va cuprinde arii celebre din opere de Verdi, Donizetti, Rossini, Puccini, dar şi canţonete italiene şi cantece de Crăciun. Cei cinci tenori vor fi acompaniaţi de Metropolitan International Simphony Orchestra, sub bagheta dirijorului Nayden Todorov. Al doilea eveniment este ''Viena Magic'', care va avea loc pe 8 decembrie, tot la Sala Palatului, de la ora 20,00. Prim-solistul şi dirijorul acestui concert este talentatul şi charismaticul concertmaster al orchestrei Palatului Schonbrunn din Viena, Russell McGregor.

Trupa Celelalte Cuvinte va lansa vineri un nou album, intitulat 'STEM'
Evenimentul va fi marcat printr-un concert susţinut la Palatul National al Copiilor din Bucureşti. Titlul albumului trimite la termenul medical in sensul figurat, respectiv capacitatea membrilor trupei de regenerare, de improspătare şi actualizare, din punct de vedere muzical, a stilului lor. Materialul discografic are 70 de minute şi conţine treisprezece piese; două dintre ele sunt instrumentale, iar una este compusă in memoria lui Florian Pittiş.Concertul va dura peste două ore şi va include pe langă piesele noi şi multe melodii celebre ale formaţiei.

James Blunt concertează in Bucureşti
Concertul pe care cantăreţul britanic James Blunt il va susţine la Bucureşti, pe 21 februarie, va avea loc la Romaero Băneasa. Biletele pentru eveniment au preţurile cuprinse intre 100 şi 500 de lei, in funcţie de locul ocupat in sală. Concertul de la Bucureşti face parte din turneul mondial de promovare a celui mai recent album al artistului, intitulat "All the Lost Souls". James Blunt a debutat cu "Back to Bedlam", album ce a fost compus in Kosovo, in 1999, pe vremea cand artistul era incă ofiţer al armatei britanice. "Back to Bedlam" s-a vandut in peste 11 milioane de exemplare, transformandu-l rapid pe James Blunt in cel mai de succes artist debutant al tuturor timpurilor. Cel de-al treilea single, "You're Beautiful", a fost hitul cu care a dat lovitura, devenind, totodată, primul artist britanic care a dominat topurile americane in ultimul deceniu.
Stiri culturale - externe:

'Amalia respiră adanc' la München
Spectacolul 'Amalia respiră adanc', in regia Marianei Cămărăşan, se va juca astăzi, la Sala Black-Box a Centrului Cultural 'Gasteig' din München. Spectacolul este realizat după piesa omonimă a Alinei Nelega, un text care a primit Premiul Autor European 2007, la Heidelberg şi care vorbeşte despre supravieţuire, despre amintirile din perioada comunistă. 'Amalia respiră adanc' se joacă la Teatrul Act din octombrie 2007.

Proiecte romaneşti la Connecting Cottbus
Proiectele "Ursul", de Dan Chişu, şi "Adalbert's Dream (Reconstruction)", de Gabriel Achim, caută finanţare la Connecting Cottbus. Piaţa de coproducţii are loc, pe 13 şi 14 noiembrie, in cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Cottbus. Lungmetrajul "Ursul", un road movie despre un circ, prin care Dan Chişu işi face debutul ca regizor de film şi pentru care Goran Bregovic a anunţat că va compune muzica, a primit o sumă de 995.000 de lei in urma primului concurs de proiecte organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei anul acesta. Pelicula regizată de Gabriel Achim, prezentată sub titlul "Adalbert's Dream (Reconstruction)", produsă de Saga Film, este o comedie neagră care descrie viaţa oamenilor ce lucrau in fabricile comuniste.

Cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalulul Internaţional de Film de la Cottbus are loc intre 11 şi 16 noiembrie.
Clint Eastwood va regiza un film despre Mark Twain
Clint Eastwood a anunţat că intenţionează să revină in spatele camerelor de filmat. El va regiza un film biografic inspirat din viaţa scriitorului Mark Twain. Aflat la o varstă deja respectabilă, Eastwood este un regizor extrem de activ. Abia ce au fost anunţate premierele filmelor sale, "Schimbul", luna aceasta, şi "Gran Torino", programat a fi lansat pe marile ecrane la inceputul anului viitor, iar prolificul cineast american s-a arătat extrem de interesat de un nou proiect cinematografic.Pentru moment, titlul acestui nou proiect este "Remembering Mark Twain", dar nu se cunoaşte deocamdată numele actorului care va interpreta rolul principal. Surse apropiate din anturajul celebrului cineast susţin că acest rol va fi jucat chiar de către Eastwood.

In Israel debutează astăzi Retrospectiva Filmului Romanesc
Evenimentul se va desfăşura pană pe 10 decembrie in cinematecile din Ierusalim, Tel Aviv şi Haifa. Manifestarea este organizată de Institutul Cultural Roman cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei din Romania şi al Arhivei Naţionale de Filme din Romania. In cadrul Retrospectivei vor fi proiectate filme de referinţă pentru istoria cinematografiei romaneşti, incluzand lungmetraje, scurtmetraje, documentare, filme de animaţie şi jurnale de actualităţi. Vor fi prezentate 18 pelicule, de la "Pădurea spinzuraţilor", de Liviu Ciulei, care a obţinut premiul pentru cel mai bun regizor la Cannes, in 1965, pană la "Boogie", in regia lui Radu Muntean, prezentat anul acesta in selecţia Quinzaine de Realisateurs pe Croazetă.

Trei picturi ale maestrului Zamfir Dumitrescu expuse in Mexic
Trei picturi ale maestrului Zamfir Dumitrescu sunt expuse, pană pe 19 noiembrie, la prima ediţie a Bienalei Internaţionale de Artă Contemporană, Chapingo 2008, care are loc in Mexic. Artistul a dat astfel curs invitaţiei de a participa la această manifestare, care i-a fost adresată incă din luna februarie de pictorul Juan Jorge Diaz Rivera. Lucrările prezentate la Bienală de fostul preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din Romania sunt 'The Flower Shop', pictată in anul 2006, 'Arum Maculatum' şi 'The Harvest', ultimele două realizate in anul 2008.

Pediatrii americani au dublat dozele zilnice de vitamina D recomandate in mod normal copiilor
Decizia a fost luată cu scopul de a preveni apariţia rahitismului şi de a obţine şi alte avantaje pentru sănătatea celor mici. Suplimentarea dozei zilnice este importantă, deoarece copiii nu primesc cantităţi suficiente de vitamina D doar prin dietă. Noile recomandări ale medicilor susţin administrarea a 400 unităţi de vitamina D pe zi, incepand chiar din primele zile de viaţă ale bebeluşului. Copiii care nu primesc vitamina D in cantităţi suficiente riscă să sufere de rahitism. Este vorba despre o boală care inmoaie oasele şi care opreşte creşterea sau deformează scheletul, dacă nu este corectată in primii ani.

Lungmetrajul "4 luni, 3 săptămani şi 2 zile" a fost nominalizat la premiul Sur pentru cel mai bun film străin
Distincţia este acordată de Academia argentiniană de film. Pelicula a fost recompensată, anul trecut, cu premiul Palme d'Or la Festivalul de la Cannes. Alături de "4,3,2", la premiul Sur pentru cel mai bun film străin au mai fost nominalizate peliculele "Vier Minuten", de Chris Kraus, "Va curge sange", de Paul Thomas Anderson şi "Juno", de Jason Reitman. De asemenea, lungmetrajul "El nido vacío", de Daniel Burman, a obţinut 14 nominalizări la premiile Sur, care vor fi decernate de Academia argentiniană de film pe 15 decembrie.

Lungmetrajul "Dacă bobul nu moare", in regia lui Sinişa Dragin, va fi prezentat in cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Rotterdam
Evenimentul va avea loc intre 21 ianuarie şi 1 februarie 2009. Filmul lui Dragin este o poveste despre doi taţi, unul roman, celălalt sarb, care, in căutarea copiilor lor dispăruţi, s-au intalnit pe Dunăre in timp ce treceau clandestin fluviul cu barca. "Dacă bobul nu moare" a primit finanţare din partea TVR, Consiliului Naţional al Cinematografiei, Eurimages şi Hubert Bals Fund. Sinişa Dragin este autorul lungmetrajelor "In fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură", "Far

Interviu cu Julien Musafia : In cautarea adevarului in muzica

Interviu: Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică de Despina Petecel Theodoru

http://www.romlit.ro/cu_julien_musafia_n_cutarea_adevarului_in_muzica

Nascut la 9 Aprilie 1928, la Bucureşti, rezident de peste o jumătate de veac la Long Beach, California, Julien Musafia începe studiul pianului la vârsta de 4 ani. Mai târziu îi are ca mentori pe Ion Filionescu, Muza Ghermani-Ciomac, Mihail Jora, la Academia Regală de Muzică din Bucureşti, pe care o absolvă cu premiul "Paul Ciuntu". Ulterior se perfecţionează la New York, la clasa pianistei Isabella Vengherova şi apoi la University of California, Los Angeles (UCLA), unde are şansa de a fi admis şi în "laboratoarele" de creaţie ale unor Pierre Boulez, Igor Stravinski, Aaron Copland, Karlheinz Stockhausen. l În paralel frecventează cursurile de etnomuzicologie, compoziţie şi filosofie politică ale Universităţii din Los Angeles. l În 1968, în urma întâlnirii cu Dmitri Şostakovici, devine interpretul primei audiţii pe continentul american a celor 24 de Preludii şi Fugi op. 87 pentru pian ale compozitorului rus, pe care le şi editează în colaborare cu autorul, publicân­du-le în 1971 la MCA (Music Corporation of America), New York. l În 1971 fondează şi dirijează, până în 1993, în cadrul California State University (Long Beach), Orchestra de cameră Consortium musicum. l Tot în 1971 apare, de asemenea la MCA, volumul The Art of Fingering in Piano Playing (Arta digitaţiei în pianistică). l În 1993 - după 33 de ani de profesorat - primeşte titlul de Professor Emeritus. l Eliberat de îndatoririle academice şi de acelea de cronicar muzical, ca şi de înregistrările discografice şi radiofonice, Julien Musafia se dedică exclusiv activităţii pianistice, concertând în Europa şi Statele Unite. l De câţiva ani se consacră studierii operelor wagneriene în relaţie cu filosofia lui Arthur Schopenhauer, ale cărei concluzii le expune într-o serie de conferinţe organizate de Opera din Seattle (Washington). l Printre premiile şi distincţiile acordate de-a lungul deceniilor se numără Premiul I al Societăţii de Muzică de Cameră, "Coleman", Premiile "Pasteur" (în 1981 şi 1983), premiile decernate în două rânduri de către Universitatea Statului Californian şi Medalia "George Enescu" (Bucureşti 1995). În 1993 descopeream, în persoana lui Julien Musafia - aflat la Bucureşti, pentru un recital, la invitaţia pianistei Ilinca Dumitrescu, pe atunci directoarea Muzeului "George Enescu" - un muzician plin de har şi ingeniozitate, dublat de un gânditor profund şi perspicace, adept al doctrinelor platonice, dar şi al filosofiei lui Arthur Schopenhauer şi Karl Popper. În luna Noiembrie a anului 2000, Julien Musafia a revenit la Bucureşti ca oaspete al Ateneului Român, prilej cu care ne-am revăzut, acceptând să-mi împărtăşească, într-un dialog înregistrat pe banda de magnetofon, unele gânduri despre maniera proprie de căutare a Adevărului în muzică. Am selectat câteva secvenţe, pentru a marca într-un fel aniversarea a 80 de ani, pe care, însă, îi ghicesti cu greu dincolo de aspectul şi vivacitatea sa spirituală aproape juvenile. Mulţumesc şi pe această cale redacţiei României literare pentru ocazia pe care mi-o oferă de a-l readuce în actualitate pe unul dintre artiştii mai puţin cunoscuţi în ţara natală, dar a cărui viziune, clădită pe un sistem analitic comparativ, transformă actul său interpretativ într-o permanentă reflecţie asupra interiorităţii sunetelor. D.P. Domnule Julien Musafia, aş începe dialogul nostru luând ca punct de reper chiar recitalul pe care l-aţi susţinut de curând pe podiumul Ateneului Român, dominat de opus-uri din epoca barocului... J.M. În recitalul la care vă referiţi am încercat să dau exemple reprezentative din barocul italian, francez, german (Galuppi, Couperin, Bach) şi din ceea ce consider neo-baroc rusesc: Preludiu şi Fugă de Şostakovici. Prin includerea lui Şostakovici m-am gândit, desigur, la partea formală a barocului: polifonia şi ethosul. În celelalte compoziţii e evident că barocul a avut manifestări complet diferite. Germanii preferau severitatea formei, în timp ce francezii cultivau fioritura - înfrumuseţarea notelor prin ornamente. Era forma ornamentală pe care o vedem şi în reprezentările din Bisericile baroce. Şi Bach era ornamental, dar Toccata şi Fuga în Re major pe care am cântat-o este un exemplu de structură complexă: are o Introducere "pentru încălzirea degetelor", un Allegro, un Fugato, interludii şi pagini improvizatorii culminând cu o Fugă. Aşadar, în timp ce la francezi ornamentaţia furniza elementul de complexitate, la Bach complexitatea rezulta din structură. D.P. O serie de teoreticieni vorbesc despre ornamente ca despre nişte elemente arhitectonice care ascund, "deghizând" Adevărul... J.M. Unii spun că, dacă realitatea ar fi simţită, experimentată fără aceste "ornamente", ar crea stări îngrozitoare! Schopenhauer deplângea acest tip de gândire. Şi Platon era de părere că, de exemplu, copiilor nu ar fi trebuit să li se citească anumite pasaje din Hesiod şi Homer, deoarece în ele realitatea e inventată de fapt şi că ar fi de preferat să li se prezinte doar Adevărul iniţial, nedisimulat şi neînfrumuseţat. D.P. Şi totuşi, Aristotel pleda pentru exprimarea Adevărului "în limitele verosimilului..." J.M. Dacă avem şansa să întâlnim un aspect al Adevărului cred că aceea ar fi în momentul contemplării unei opere de artă - în arta mare, bineînţeles - care, aşa cum aţi spus, îl "deghizează" într-un fel, dar cu scopul de a ne atrage şi apoi de a ni-l revela. D.P. Platon considera că Adevărul poate fi atins prin re-amintire, prin contemplarea "lumii Ideilor." Adevărul e însă un concept care scapă oricărei definiţii! Şi totuşi, creatorii de artă nu fac decât să meargă în căutarea acestui Adevăr! J.M. Cu toate că "scapă oricărei definiţii", una ar fi aceea în care ar corespunde realităţii aşa cum e; însă realitatea aşa cum e - bineînţeles văzută prin prisma filosofiei idealiste -, nu poate fi niciodată percepută ca atare. Aţi spus că artiştii caută Adevărul - sigur că e cazul unora -, dar mi se pare că, în genere, se caută nu atât glorificarea lui Dumnezeu prin artă, cât mai degrabă glorificarea artistului însuşi! Mai ales începând de la sfârşitul sec. al XIX-lea a existat o teorie, a expresiei de sine, care considera că muzica este un "vehicol" pus la dispoziţia interpretului de către un compozitor - ceea ce mi se pare o inversare a scopului originar. D.P. Aţi atins problema subiectivităţii, care iarăşi este un aspect al cunoaşterii şi căutării Adevărului. Până unde poate merge subiectivitatea interpretului? J.M. Subiectivitatea interpretului n-ar trebui să existe deloc, dar e inevitabilă! Însă, pe cât posibil, e necesar ca el să se considere doar un mediator informat - compozitorul însuşi fiind un mediator între legile absolute ale muzicii şi metoda convenţională de a aşterne note pe hârtie. El are în faţă tot felul de obstacole atunci când doreşte să traducă în puncte negre, pe o hârtie cu bare de măsură, ideea lui complet derivată din lumea muzicii pure. Interpretul la rândul lui traduce acele semne pe instrumentul său făcând un efort să reconstituie muzica pură. Acest procedeu de inducţie nu poate dezvălui Adevărul decât dacă informaţia scrisă e dublată de o cunoaştere mai erudită şi mai profundă. Subiectivitatea care intervine, voit sau ne-voit, diminuează arta care, în definiţia ei, nu conţine elementul de subiectivitate. D.P. Cum vă apropiaţi dvs. de o lucrare înainte de a o interpreta? J.M. Compozitorul scrie într-un cod, iar codul trebuie descifrat şi studiat. Înţelegerea codului, poate veni câteodată din instinct. Dar ce este instinctul dacă nu ideea că avem în noi înşine anumite răspunsuri care provin, atât din cultură, cât şi dintr-un simţ muzical înnăscut? Avem, deci, structuri interioare, care se armonizează cu experienţele din afară, ca în teoria platoniciană, unde cunoaşterea este de fapt re-cunoaştere. D.P Am vorbit despre subiectivitate şi despre instinct, dar poate ar trebui să adăogăm şi noţiunea de intuiţie. J.M. Pentru mine instinctul şi intuiţia sunt aproape sinonime. Presupun că intuiţia mea participă la înţelegerea muzicii atunci când ajung la un anumit grad de recunoaştere, la "masa critică" de informaţie necesară. Aceasta poate veni prin studiu, ori spontan. Să vă dau un exemplu legat de ultimul aspect: se întâmpla uneori ca un student să aducă la lecţie o piesă care îmi era complet nefamiliară. Preferam să fac comentariile fără să mă uit la partitură, de la distanţă, după ureche. Când sugeram anumite schimbări de tempo, accente sau frazări - frazarea fiind o "cheie" în exprimarea muzicii - nu rareori studentul îmi răspundea că "asta scrie şi în partitură"! Aici probabil că a intervenit elementul de intuiţie. D.P. Dar cum poţi şti care este sensul corect al unei fraze muzicale? J.M. Mesajul unui compozitor trebuie înţeles în contextul întregii lui opere. Am făcut câteva studii despre Beethoven în acest sens, cu un număr de vreo 12 studenţi, pe o durată de un an de zile. Am luat toate opus-urile lui şi le-am aranjat după tonalităţi si tempo - determinarea tempo-ului fiind şi ea o problemă de Adevăr. Toţi parametrii se schimbă în funcţie de tempo-ul în care e cântată o piesă. M-am întrebat, deci, care e tempo-ul corect al Sonatei în Do major op. 53, "Waldstein"? Procedeul a fost să analizăm toate piesele de Beethoven în Allegro şi în Do major. Am conchis că toate compoziţiile scrise într-o anumită tonalitate şi într-un anumit tempo erau de fapt versiuni ale aceleiaşi piese. Dar partitura care mi-a dat soluţia concludentă pentru tempo-ul sonatei "Waldstein" a fost Triplul concert pentru violoncel, vioară, pian şi orchestră al lui Beethoven. Intrarea violoncelului cu tema principală e precedată de repetiţia notei Do de către orchestră, la fel ca la începutul sonatei. D.P. Schopenhauer, spiritul dvs."tutelar", susţine că "cei care pornesc în căutarea Adevărului, pornesc de fapt în căutarea lor înşişi", întrucât "omul nu e doar subiectul care cunoaşte, ci aparţine deopotrivă categoriei lucrurilor care trebuie cunoscute, el însuşi fiind un lucru în sine." J.M. Schopenhauer oferă un sistem complet, un Weltanschauung. E un sistem idealist, pe care toată experienţa mea îl confirmă. El are curajul să spună lucrurile aşa cum sunt, fară să le înfrumuseţeze. Sunt surprins când citesc peste tot că Schopenhauer ar fi un filosof pesimist! Din contră, citindu-l, mă revigorează, în acelaşi sens în care sunt afectat de o tragedie de Shakespeare. D.P. Ştiu că aţi fost într-o relaţie specială, cu un filosof celebru al sec. XX, decedat cu câţiva ani în urmă: Sir Karl Popper. J.M. Karl Popper a venit cu ideea că explicaţia unui fenomen nu poate fi considerată ştiinţifică dacă nu e susceptibilă de o invalidare. El considera toate teoriile ştiinţei provizorii! În 1994 dădusem un concert în apropiere de Garmisch şi, cum el nu a putut veni, m-a poftit pe mine să-l vizitez. M-am dus a doua zi şi, după câteva ore, înainte de a ne lua rămas bun, l-am întrebat: "dacă fiecare problemă rezolvată atrage după sine alte probleme, de ce încercăm să le mai rezolvăm, mai ales dacă un raspuns final nu e posibil nici măcar teoretic"? S-a gândit un moment şi, cu un zâmbet înţelept, a răspuns: "să rezolvi probleme e interesant"! Dar în Autobiografia lui se referă şi la muzică. Având ambiţii muzicale compusese chiar o Fugă dublă pentru orgă prin care a fost admis la Conservatorul din Viena. Eu am transcris-o pentru pian şi am cântat-o în câteva ocazii la Milano, Londra şi chiar la Bucureşti. Afirmase că descoperirea contrapunctului - prin care înţelegea şi armonia - e o creaţie a Vestului, mai mare şi mai valoaroasă decât ştiinţa însăşi, care e considerată ca o "provincie" a culturii vestice! Surprinzătoare observaţie pentru un filosof al ştiinţei! D.P. I-aţi cântat uneori? J.M. Da. Avea acasă, la Londra, un pian Steinway C splendid şi, fiindcă nu mai auzea prea clar, m-am limitat la Mozart şi la Schubert, despre care gândea că a fost ultimul dintre marii compozitori! De fapt s-a şi pronunţat în scris că, începând cu Beethoven, muzica şi-a pierdut puritatea întrucât Beethoven a introdus elementul personal şi elementul dramatic... D.P. ...elementul prea uman... J.M. ...exact, care a fost scos din contextul matematicii muzicii. A dat ca exemplu Sonata "Appassionata", unde efectul produs depinde de extremele forte/piano/ sforzando, pe care el le considera elemente extra-muzicale, care ar diminua valoarea artei! Aceste comentarii, precum şi metoda sa logico-analitică de a aborda probleme m-au întărit în cercetarea despre Adevăr în muzică, începută cu mulţi ani în urmă.

Stagiunea Muzicala Radio

ora 19.00 - Stagiunea Muzicala Radio - Transmisiune directa din Studioul „Mihail Jora"

Regal Mozart în aceasta seara de miercuri, 5 noiembrie 2008, în Studioul "Mihail Jora", dar si în transmisiune directa la Radio România Muzical si Radio România Cultural.
Revin pe scena radioului doi artisti de exceptie. La conducerea Orchestrei de Camera Radio se va afla Camil Marinescu, un sef de orchestra cu o cariera internationala interesanta, în egala masura dezvoltata ca dirijor de opera si de ansamblu simfonic. A condus ansambluri din SUA, Canada, Mexic, Germania, Franta, Elvetia, Japonia, s.a.
În postura solistica va evolua o reprezentanta de seama a diasporei muzicale românesti - pianista Luiza Borac, stabilita de mai multi ani în Germania. Dupa doua compact discuri cu muzica enesciana, dupa ce în anul 2007 a primit premiul revistei BBC Music, în aceasta seara va cânta în compania Orchestrei de Camera Radio, Concertul nr.20 KV 466 în re minor pentru pian si orchestra de Mozart. Seara Mozart va fi completata de doua dintre cele mai cunoscute opusuri ale maestrului: Mica serenada în sol major si Simfonia nr.39 în mi bemol major.

Sebastian Craciun

ora 9.00 - Interpreti de ieri si de azi - Laleaua de foc

Toamna trecuta am descoperit într-un magazin olandez un soi de lalea purtând numele lui Valeri Gergiev. N-am rezistat ispitei si am cumparat un set de bulbi pe care l-am împartit cu colegii mei de muzica (una dintre fotografii provine din gradina Veronicai Zbarcea!), astfel ca în primavara ne-am bucurat mai multi de minunea nobila cu petale mari de un rosu înfocat, cu franjuri la marginile superioare...
Temperament ardent, pasional, personalitate puternica dar imprevizibila, cam asta arata laleaua „Valeri Gergiev" si nimic din ceea ce au sesizat horticultorii olandezi nu contravine imaginii pe care artistul o are în lumea muzicala.
Nu întâmplator, Gergiev a devenit un brand în Olanda: a condus Filarmonica din Rotterdam din 1995 pâna în vara acestui an. In prezent este dirijor principal al Orchestrei Simfonice din Londra.
Inainte de toate si peste toate, însa, Valeri Gergiev ramâne dirijorul si directorul artistic al Teatrului Mariinski si un inspirat promotor al literaturii muzicale ruse ...

Ozana Ungureanu

George Tarnea - Balada vestilor din ploi

Mulţumeşte-te să-mi scrii
Câteva cuvinte calde,
Când va fi să mi se scalde
Umbra vieţii-n aporii.

Eu voi sta, oricum, atent,
Sprijinindu-mă de-o rază,
La-nţelesul viu din frază
Şi la frigul tău latent.

Dacă tot mi-e dat să mor
Inainte-ţi cu o vreme,
Voi ajunge, nu te teme, S
ă-mi transform plecarea-n nor.
Şi-or să cadă mai apoi,
Dinspre mine către tine,
Veşti de dragoste, ştii bine,
Risipite-n nişte ploi.

de George Tărnea