Centenarul nasterii lui Leon Kalustian

La o suta de ani de la nasterea gazetarului Leon Kalustian, Biblioteca Judeteana "Duiliu Zamfirescu" din Focsani a organizat in ziua de 18 octombrie o ac­tiune cu sprijinul domnului Ioan Codreanu, nepotul publicistului. Printre invitatii care au sosit de la Bucu­resti s-au aflat criticul si istoricul literar Valeriu Rapeanu, publicistul Vartan Arachelian, deputatul Varujan Pam­buccian arhim. Dr. Zareh Baronian si subsemnatul. La ora 11 la Cimitirul Armenesc din Focsani, in pre­zenta domnului Ioan Codreanu, a celor sositi de la Bucuresti la care s-au alaturat domnul Bergi Vosga­nian, presedinte al Filialei Vrancea a UAR si direc­toarea Bibliotecii Judetene, Teodora Fintinaru, a avut loc o slujba de pomenire oficiata de Arhim. dr. Zareh Baronian cel ce i-a fost la capatii, in anul 1990, cind Leon Kalustian s-a stins. Parintele Arhimandrit a spus ca mai exista un pacat ce nu-l regasim in scrierile bisericesti. Este vorba de pacatul uitarii care ne urma­reste din ce in ce mai mult in ultimii ani. Uitam de strabunii nostri, de parinti dar si de marile valori pe care le avem. Este si cazul lui Leon Kalustian care ar merita sa fie mai mult pomenit pentru ceea ce a dat comunitatii armene dar si culturii romane, in general, ca gazetar si scriitor. Manifestarea a continuat la Biblioteca Judeteana Duiliu Zamfirescu unde a fost deschisa o expozitie cu documente, fotografii, carti si obiecte personale ce au apartinut lui Kalustian donate de nepotul gazetarului Ioan Codreanu. Dupa vernisaj a avut loc evocarea personalitatii lui Leon Kalustian care a debutat cu un fragment dintr-un interviu realizat pentru Televiziunea Romana de Vartan Arachelian in anii 70. Domnul Valeriu Ra­peanu care i-a publicat la Editura Eminescu volumele Facsimile, Conspiratii sub cer deschis si seria de Simple Note a facut o incursiune in biografia lui Kalustian .(…) : „…Sint 100 de ani de cind s-a nascut Leon Kalustian, a fost ziaristul de vocatie, a fost ziaristul de covingere… Notele sale erau extreme de semnificative nu numai pentru ceea ce aducea Leon Kalustian ca informatie ci si pentru modul sau creativ, pentru sensibilitate, pentru modul in care el traia o istorie, o istorie care lovise cumplit... A fost ziaristul care debuteaza intre anii dintre cele doua razboaie mondiale, epoca cea mai fertila a culturii romanesti… Leon Kalustian facea parte dintr-o generatie care s-a dovedit a fi amar de certa… El apare intr-un mo­ment in care un ziarist era in fiecare dimineata con­fruntat cu cei care scriau pentru Nae Ionescu la Cu­vantul, Pamfil Seicaru la Curentul sau Stelian Po­pescu la Universul si altii. Kalustian a fost un generos si v-as ruga sa recititi in acea postfata pe care el o face la lucrarea Conspiratie sub cer deschis. Veti ve­dea obiectivitatea si generozitatea cu care Leon Kalustian vorbeste despre confratii lui, despre con­fratii cu care se infruntase, despre confratii cu care nu a fost pe aceeasi lungime de unda… Este daca vreti o lectie de demnitate si generozitate, de obiec­tivitate si moralitate… Leon Kalustian traseaza, daca vreti, o istorie a ziaristicii… El facea o reabili­tare a istoriei si era generozitatea si modestia intruchipata.”

Domnul Virgil Raileanu si-a amintit ca: „…Um­blind mult am avut norocul sa-l cunosc pe Leon Kalustian si sa citesc astfel volumul Simple note, care este exceptional si cred ca de la Nicolae Iorga, de la volumul sau Oameni care au fost nu cred ca mai este cineva in Romania care sa fi scos la lumina, sa fi valorificat oameni simpli, poate modesti… Ce m-a atras in mod aparte la Leon Kalustian a fost sensi­bilitatea cu care se comporta … Pentru mine Leon Kalustian a ramas cum este in mintea mea Iorga, adica cel mai nobil suflet…“.Publicistul Vartan Arachelian, gratie caruia Leon Kalustian a inceput sa publice incepind cu 1978 la revista Flacara rubrica "Simple Note" a spus ca „… in acei ani grei pentru toti, dar mai ales pentru un om care nu avea nici macar o pensie, faptul ca Adrian Paunescu si D. R. Popescu s-au zbatut si au reusit sa-i asigure o pensie lunara lui Leon Kalustian, a fost un lucru extraordinar… Doua lucruri sint exceptio­nale la Leon Kalustian faptul ca era un democrat. Era un democrat pentru ca era in primul rind un aristocrat, era un om care stia ce inseamna sa fii in primul rind bun cu ceilalti, sa-i respecti pe ceilalti tocmai pentru ca a avut de la Dumnezeu un har. Apoi era vorba de felul in care scria, faptul ca avea o vocatie literara, el a scris si un roman care i-a fost confiscat… }mpartea in stinga si dreap­ta informatii absolut verificate, avea o exactitate, o acuratete in informatiile pe care le furniza incit a uluit… Pentru unii, a scrie ca merge si asa este un lucru care a devenit o a doua natura in natura. Pentru Kalustian nu exista asa ceva, fiecarui articol dedica zile de documentare…“ Cu acest prilej a fost lansat si volumul "Leon Kalustian 100 de ani de la nastere. Incursiuni biobiblio­gra­fice" editat de Biblioteca Judeteana Duiliu Zamfirescu. (vezi recenzia din pag.7)Regretabil este ca proiectul am­pla­sarii unui bust al ziaristului la Foc­sani, realizat de sculptorul Ionut La­dea, nu s-a realizat in timp util pentru a fi dezvelit cu acest prilej. La aceasta actiune au fost prezenti senatorul de Vrancea Angel Tilvar si deputatul George Baiesu care au tinut sa spuna citeva cuvinte despre per­sonalitatea lui Kalustian si locul sau in rindul personalitatilor din Focsani.Directoarea Bibliotecii Judetene, Teodora Fintinaru care, impreuna cu nepotul Ioan Codreanu merita laudati pentru reusita acestei actiuni a spus in finalul ma­nifestarii ca "de multe ori uitam pe cei care au facut ceva bun pentru noi. Kalustian a fost unul dintre cei care au incercat sa schimbe ceva in vremea sa“. La sfirsit cei prezenti au putut viziona o secventa dintr-un film TV dedicate cafenelei literare Capsa acolo unde Leon Kalustian putea fi intilnit aproape permanent. Ca o contributie modesta redactia noastra a oferit Bibliotecii Judetene un numar de exemplare din vo­lumul Facsimile ce a fost reeditat la Editura Ararat in anul 2000 (prefata Valeriu Rapeanu) precum si exem­plare din Suplimen­tul revistei Ararat dedicat lui Ka­lustian, semnat de Vartan Arachelian. Si in loc de concluzie as cita dintr-un articol cenzurat, „Simbriile slujbasilor publici“, semnat de Kalustian care nu mai are nevoie de comentarii si dovedeste, daca mai era nevoie cine a fost acest armean… dar de alta Factura, dupa cum il caracteriza Nicolae Carandino.Citez deci: „Vad in ziare, ca guvernul este preo­cupat de problema salariatilor publici. Ba ceva mai mult: ca s-a alcatuit, la ministerul de finante, o noua comisiune - oh, comisiile astea! - care vrea sa armo­nizeze lefurile si ca e gata sa se sacrifice, dedicindu-si activitatea, unor serii interminabile de sedinte, cu diurne pentru osteneala si cafele gingirlii...Dar fara sa vreau am imprumutat un ton de saga­duire. Nu este vina mea. Nici a actualilor cirmuitori pe care trebuie sa-i atingem - vorba ceia nici macar cu o floare... Asa a fost insa pina acum si de aceea imi vine sa surid sceptic si daca vreti sa glumesc, ori de cite ori se vesteste ca aceia care conduc trebile sta­tului, vor cu orice chip sa fericeasca nedreptatia masa a functionarimii. Pentru ca sa recunosc: daca regimu­rile politice care se inscauneaza in fruntea rosturilor obsesti, se deosebesc unele de altele, prin metode sau prin program, apoi au un punct de vedere identic: dragostea marturisita pentru slujbasi - cu aceleasi cuvinte si in aceleasi comitii studioase - dragoste jurata in preajma alegerilor - asta e regula - si uitata dupa ce urnele au fost despuiate...“
articol scris de Mihai STEPAN-CAZAZIAN