Scriitorul Stelian Tanase se intilneste cu cititorii din Sibiu
• Duminică, 2 noiembrie, ora 16.00, în Sala de Conferinţe a Prefecturii din Sibiu • Prezintă: prof. univ. dr. Ion Dur, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu şi Iulia Popovici, Observator cultural• Cu această ocazie, va fi lansat şi cel mai recent roman al său, Maestro, carte apărută de curînd în colecţia „Fiction Ltd” de la Editura PoliromMaestro poate fi asemuit cu o imensă scenă. Una pe care se desfăşoară un spectacol de multe ori grotesc, trist şi ironic, buf şi serios. Autorul îşi subintitulează povestea „o melodramă”. Este o abordare dramatică, undeva între hiperrealism şi absurd, un stil brutal, adesea cinic, fără iluzii asupra personajelor sale şi a lumii despre care scrie şi chiar asupra autorului. Dincolo de reflectoare se dezvăluie abisul, spectacolul trivial, fascinant şi mistificator al televiziunii, surprinsă din interior ca o hîrtie de turnesol a acestei epoci. Pentru cei care-l caută pe scriitorul Stelian Tănase, Maestro aduce revelaţia unei cărţi extraordinare.„Romanul l-am scris anul acesta şi anul trecut. Deci este un roman de după ’89, care se referă la România tranziţiei, deşi eu vorbesc mereu în cărţile mele – aşa s-a întîmplat, nu că ar fi vreun merit – despre o Românie eternă, o Românie în date fundamentale, şi nu circumstanţiale – asta nu a înţeles nici cenzura în urmă cu 20-30 de ani. Şi Maestro poate fi privită circumstanţial, pentru că este vorba despre lumea televiziunii, iar oamenii pot să tragă tot felul de concluzii, că toţi se uită la televizor, dar în acelaşi timp este vorba de o Românie dintotdeauna la care eu fac referire, pentru că aşa îmi vine din cauză că am stat prea mult în arhive şi citesc prea multă istorie.” (Stelian Tănase, în dialog cu George Onofrei, pentru Suplimentul de cultură) Stelian Tănase (n. 1952), scriitor, politolog, istoric şi publicist, a absolvit Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti în 1977 şi şi-a luat doctoratul în sociologie politică în 1996. Predă ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti. Realizator al unor talk-show-uri pe teme politice sau culturale la posturile de televiziune TVR, Antena 1 şi Realitatea TV. Publică articole în revista 22 şi este editor coordonator al revistei Sfera Politicii. A fost deputat în Parlamentul României. A susţinut conferinţe la Roma, Paris, Oslo, Viena, Budapesta, Washington, precum şi la prestigioase universităţi americane: Berkeley University, UCLA, Stanford University, New York University, Columbia University, University of Maryland, The New School for Social Research. Este laureat a numeroase premii de televiziune şi premii literare. A debutat ca romancier în 1982 cu Luxul melancoliei (reeditat în 1993). Dintre volumele publicate după 1989, menţionăm: Corpuri de iluminat (roman, 1990, ediţia a II-a, 1997), Şocuri şi crize (articole politice, 1993), Playback (roman, ediţia I, 1995, ediţia a II-a, 2004), Ora oficială de iarnă. Jurnal 1986-1990 (1995), Sfidarea memoriei (convorbiri cu Alexandru Paleologu, 1996), Anatomia mistificării, 1944-1989 (1997), Miracolul revoluţiei. O istorie politică a căderii regimurilor comuniste (1999), Acasă se vorbeşte în şoaptă. Dosar & jurnal din anii tîrzii ai dictaturii (2002; At Home There’s Only Speaking in a Whisper, Columbia University Press, New York, 2007), Anatomia mistificării. Procesul Noica-Pillat (2003), Zei şi semizei. La început de secol (2004), Clienţii lu’ tanti Varvara (2005; Auntie Varvara’s Clients, Spuyten Duyvil, New York, 2007). La Editura Polirom, de acelaşi autor:• Revoluţia ca eşec. Elite & societate (studii politice, 1996) • L.A. vs. N.Y. Jurnal american (1998)• Corpuri de iluminat (ediţia a III-a, 2004)
Saptamina aceasta, incepe Festivalul International de Literatura de la Bucuresti
RE-WRITING THE MAP OF EUROPE OUR PRIVATE WARSÎn perioada 29-31 octombrie, la Bucureşti va avea loc prima ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură. Trei zile în care cititorii vor avea ocazia să întîlnească, la Muzeul ţăranuui Român, cinci invitaţi din străinătate – Attila Bartis, Gyorgy Dragoman, Wojciech Kuczok, Philip O Ceallaigh şi Juli Zeh –, cărora li se alătură unsprezece scriitori din România: T.O. Bobe, Filip Florian, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Mitoş Micleuşanu, Cezar Paul-Bădescu, Simona Popescu, Costi Rogozanu, Ana Maria Sandu, Lucian Dan Teodorovici şi Elena Vlădăreanu. Pentru mai multe detalii despre eveniment, vizitaţi: http://www.supliment.polirom.ro/filb/index.htm.
Seria Opere. Gabriela Adamesteanu va fi lansata la Timisoara
Editura Polirom vă invită joi, 30 octombrie, ora 17.00, la evenimentul de lansare a seriei Opere. Gabriela Adameşteanu la Librăria Humanitas „Joc secund” din Timişoara.
Prezintă, alături de autoare, Smaranda Vultur, Alina Radu şi Cornel Ungureanu.
Primele două volume ce poartă semnătura Gabrielei Adameşteanu oferă cititorilor romanul Dimineaţă pierdută, unul dintre cele mai reprezentative din perioada postbelică; povestirile reunite sub titlul Gara de Est şi romanul Întîlnirea, scris după Revoluţie. În al treilea volum, cu data de apariţie în 2009, se vor regăsi romanul de debut al scriitoarei, Drumul egal al fiecărei zile, şi cartea la care ea scrie în prezent.
Prefaţate de Sanda Cordoş şi, respectiv, Paul Cernat, primele două volume, ca şi întregul ansamblu, sînt cu totul edificatoare pentru valoarea simbolică şi artistică a unei prozatoare de prim ordin. Cel mai recent titlu Gabriela Adameşteanu la Polirom este Drumul egal al fiecărei zile (colecţia „Fiction Ltd.”).
Apărut în 1983, Dimineaţă pierdută a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor. A fost adaptat radiofonic în 2006. A fost publicat în Estonia ((Eesti Raamat, 1991), Franţa (Gallimard, 2005), Bulgaria (Balkani, 2007), Israel (Nymrod Books, 2007) şi va fi tradus în 2009 la Editura Europa din Budapesta, una dintre cele mai importante edituri de literatură străină din Ungaria, dar şi la Random House Mondadori din Barcelona. Volumul a fost dramatizat într-un spectacol al Cătălinei Buzoianu de la Teatru Bulandra, care a avut premiera în decembrie 1986.
Întîlnirea (Polirom, 2003, 2007) a obţinut Premiul Ziarului de Iaşi şi Premiul Revistei Ateneu. Romanul a apărut în Bulgaria (Panorama, 2005) şi Ungaria (Palamart, 2007) şi a fost adaptat radiofonic în 2007 de Cătălina Buzoianu. Traducerea în franceză a romanului Drumul egal al fiecărei zile (1975), realizată de Marily Le Nir, a fost predată şi este în lucru la prestigioasa editură franceză Gallimard. Volumul apare în toamnă, cu titlul schimbat, la dorinţa autorului şi editorului. Romanul a primit premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor şi premiul Academiei Române, şi a fost tradus în 2007 în bulgară.
Opere I. Dimineaţă pierdută, Ediţia a V-a, revăzută. Dosar de presă; Prefaţă de Sanda Cordoş
„O dimineaţă «pierdută», dar un veac cîştigat, se poate spune în legătură cu romanul Gabrielei Adameşteanu şi cu titlul lui. O dimineaţă lungă, de o sută de ani. Romanul transmite nu numai un puternic sentiment al istoriei, ci şi un puternic, extraordinar sentiment al vieţii şi, mai ales, al trecerii ei. Am văzut că există în el nu un singur prezent, ci trei: un prezent lung, format din două mari segmente şi două scurte. Există de asemenea trei ample retrospective, (...) iar din naraţiune se desfac la tot pasul altele. Prezentul în scări şi nenumăratele retrospective (mici şi mari) înzestrează romanul cu o infinitate de «trepte» pe care cititorul urcă şi coboară mereu. Personajele se află cînd într-un plan temporal, cînd în altul. Îi vedem tineri şi bătrîni, copii, adolescenţi, adulţi: morţii învie şi încep să trăiască în faţa ochilor noştri o intensă viaţă, iar despre cei vii aflăm că de fapt au murit.” (Valeriu Cristea)
Opere II. Gara de Est. Întîlnirea; Dosar de presă; Prefaţă de Paul Cernat
„În această odisee concentrată, tragicul şi derîderile lui domină orice experiment. Aici, nu o dimineaţă este pierdută, ci întregul trecut, pe care se străduieşte să-l capteze, revenind din Ithaca, noul Ulise, cînd narator, cînd narat, din Întîlnirea. Împletirea timpurilor, schimbarea unghiurilor de vedere, înmulţirea perspectivelor narative, monologul interior alternînd cu discursul obiectivat, trecerile de la persoana întîi la a doua (acel tu adresat ţie însuţi, acel vous din Modification a lui Butor), flashbackurile şi incursiunile în viitor – nici una nu ni se pare a aparţine categoriei experimentului în sine. Ele reprezintă, mai curînd, doar căile încîlcite pe care încearcă a se ajunge şi nu se mai poate ajunge înapoi, într-o Ithacă degradată de vremi. Deoarece Ulise se întoarce tîrziu, prea tîrziu, spre un tărîm unde n-au mai putut dăinui nici o Penelopă şi nici o cetate...” (Monica Lovinescu)
Gabriela Adameşteanu a absolvit Filologia şi a lucrat pînă în 1990 în edituri (Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, Cartea Românească). A condus revista 22 (septembrie 1991 – mai 2004) şi, din mai 2004, suplimentul acesteia, Bucureştiul Cultural. Romanul Drumul egal al fiecărei zile (Cartea Românească, 1975), care a primit Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei, a fost reeditat de Editura Eminescu (1978), Litera (1992), Institutul Cultural Român (2005), tradus în bulgară (Balkani, 2007) şi va apărea în franceză (Gallimard, 2009). Volumul de povestiri Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă (Cartea Românească, 1979), tradus în rusă (Radoga, 1992), a fost reeditat în 2002 la Paralela 45. Povestirile din Vară-primăvară (Cartea Românească, 1989) au fost traduse în germană, engleză, maghiară, olandeză, rusă şi estoniană şi publicate în antologii şi reviste. Fragmente dintr-un roman aflat în lucru, Provizorat, au apărut în antologia americană : Words Without Borders. The World Through the Eyes of Writers (Anchor Books, 2007). Din foarte extinsa ei activitate publicistică de după 1990, Gabriela Adameşteanu a publicat două cărţi: Obsesia politicii (interviuri, Clavis, 1995) şi Cele două Românii (articole şi fragmente memorialistice, Institutul European, 2000). Cărţile ei au fost bine primite de critică în ţară şi în străinătate, iar Dimineaţă pierdută a intrat în manualele şcolare. A tradus din Maupassant şi Bianciotti.
În proiectul „Opere” vor mai apărea: Ştefan Agopian – Opere I. Însemnări din Sodoma. Drumul. Republica pe eşafod. Ziua mîniei. Manualul întîmplărilor. Tache de catifea şi Opere II. Tobit. Sara. Fric; Radu Cosaşu – Opere I. Maimuţele personale. Poveşti pentru a-mi îmblînzi iubita. Alţi doi ani pe un bloc de gheaţă; Emil Brumaru – Opere I şi Opere II.
Contemporary Romanian Writers: un site cu oferta de literatura, lansat de Polirom si Cartea Romaneasca la Frankfurt
Cu prilejul ediţiei din acest an a Tîrgului Internaţional de Carte de la Frankfurt, editurile Polirom şi Cartea Românească lansează un nou site cu oferta de carte pe care o vor prezenta editorilor străini pentru încheierea unor viitoare contracte de traducere. Numerosele contacte avute la ultimele trei ediţii ale Tîrgului de la Frankfurt, editarea unor cataloage de promovare specializate precum şi invitarea, an de an, a unor autori pentru lecturi publice la standul românesc de la Frankfurt sînt doar cîteva dintre modalităţile prin care numărul de contracte de traducere în alte limbi a unor opere semnate de autorii români, publicaţi de cele două edituri, a ajuns deja la cca 40. Prin lansarea site-ului ”Contemporary Romanian Writers” se doreşte o mai bună informare a editorilor din străinătate privind cele mai noi apariţii din literatura contemporană naţională. Site-ul lansat la Frankfurt este realizat în limba engleză şi cuprinde informaţii despre autori, prezentarea cărţilor, fragmente semnificative din opera acestora, repere critice, precum şi editurile sau ţările în care cărţile au fost sau urmează a fi publicate. Sînt incluşi 35 de autori, cei mai traduşi la ora actuală fiind: Norman Manea, Gabriela Adameşteanu, Filip Florian, Dan Lungu, Petru Cimpoeşu, Florina Ilis, Florin Lăzărescu, Simona Popescu, Nora Iuga, Cecilia Ştefănescu, Lucian Dan Teodorovici, Alexandru Ecovoiu, Stelian Tănase ş.a. în perioada imediat următoare, vor fi lansate variante ale site-ului în limbile germană şi franceză, iar numărul autorilor prezentaţi pe site va creşte la cca 70. Noul site poate fi accesat la adresa www.romanianwriters.ro. La ediţia din acest an a Tîrgului de Carte de la Frankfurt, standul României (Hall 5.0 c 918, organizator Ministerul Culturii şi Cultelor) îi va avea drept invitaţi pe scriitorii Norman Manea şi Gabriela Adameşteanu, autori care îşi vor lansa seria de volume publicate la Polirom, numeroşi reprezentanţi ai unor importante edituri şi agenţii literare din străinătate anunţîndu-şi deja prezenţa la eveniment. Opera celor doi autori va fi prezentată de criticii Carmen Muşat şi Daniel Cristea Enache.
http://www.polirom.ro
• Duminică, 2 noiembrie, ora 16.00, în Sala de Conferinţe a Prefecturii din Sibiu • Prezintă: prof. univ. dr. Ion Dur, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu şi Iulia Popovici, Observator cultural• Cu această ocazie, va fi lansat şi cel mai recent roman al său, Maestro, carte apărută de curînd în colecţia „Fiction Ltd” de la Editura PoliromMaestro poate fi asemuit cu o imensă scenă. Una pe care se desfăşoară un spectacol de multe ori grotesc, trist şi ironic, buf şi serios. Autorul îşi subintitulează povestea „o melodramă”. Este o abordare dramatică, undeva între hiperrealism şi absurd, un stil brutal, adesea cinic, fără iluzii asupra personajelor sale şi a lumii despre care scrie şi chiar asupra autorului. Dincolo de reflectoare se dezvăluie abisul, spectacolul trivial, fascinant şi mistificator al televiziunii, surprinsă din interior ca o hîrtie de turnesol a acestei epoci. Pentru cei care-l caută pe scriitorul Stelian Tănase, Maestro aduce revelaţia unei cărţi extraordinare.„Romanul l-am scris anul acesta şi anul trecut. Deci este un roman de după ’89, care se referă la România tranziţiei, deşi eu vorbesc mereu în cărţile mele – aşa s-a întîmplat, nu că ar fi vreun merit – despre o Românie eternă, o Românie în date fundamentale, şi nu circumstanţiale – asta nu a înţeles nici cenzura în urmă cu 20-30 de ani. Şi Maestro poate fi privită circumstanţial, pentru că este vorba despre lumea televiziunii, iar oamenii pot să tragă tot felul de concluzii, că toţi se uită la televizor, dar în acelaşi timp este vorba de o Românie dintotdeauna la care eu fac referire, pentru că aşa îmi vine din cauză că am stat prea mult în arhive şi citesc prea multă istorie.” (Stelian Tănase, în dialog cu George Onofrei, pentru Suplimentul de cultură) Stelian Tănase (n. 1952), scriitor, politolog, istoric şi publicist, a absolvit Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti în 1977 şi şi-a luat doctoratul în sociologie politică în 1996. Predă ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti. Realizator al unor talk-show-uri pe teme politice sau culturale la posturile de televiziune TVR, Antena 1 şi Realitatea TV. Publică articole în revista 22 şi este editor coordonator al revistei Sfera Politicii. A fost deputat în Parlamentul României. A susţinut conferinţe la Roma, Paris, Oslo, Viena, Budapesta, Washington, precum şi la prestigioase universităţi americane: Berkeley University, UCLA, Stanford University, New York University, Columbia University, University of Maryland, The New School for Social Research. Este laureat a numeroase premii de televiziune şi premii literare. A debutat ca romancier în 1982 cu Luxul melancoliei (reeditat în 1993). Dintre volumele publicate după 1989, menţionăm: Corpuri de iluminat (roman, 1990, ediţia a II-a, 1997), Şocuri şi crize (articole politice, 1993), Playback (roman, ediţia I, 1995, ediţia a II-a, 2004), Ora oficială de iarnă. Jurnal 1986-1990 (1995), Sfidarea memoriei (convorbiri cu Alexandru Paleologu, 1996), Anatomia mistificării, 1944-1989 (1997), Miracolul revoluţiei. O istorie politică a căderii regimurilor comuniste (1999), Acasă se vorbeşte în şoaptă. Dosar & jurnal din anii tîrzii ai dictaturii (2002; At Home There’s Only Speaking in a Whisper, Columbia University Press, New York, 2007), Anatomia mistificării. Procesul Noica-Pillat (2003), Zei şi semizei. La început de secol (2004), Clienţii lu’ tanti Varvara (2005; Auntie Varvara’s Clients, Spuyten Duyvil, New York, 2007). La Editura Polirom, de acelaşi autor:• Revoluţia ca eşec. Elite & societate (studii politice, 1996) • L.A. vs. N.Y. Jurnal american (1998)• Corpuri de iluminat (ediţia a III-a, 2004)
Saptamina aceasta, incepe Festivalul International de Literatura de la Bucuresti
RE-WRITING THE MAP OF EUROPE OUR PRIVATE WARSÎn perioada 29-31 octombrie, la Bucureşti va avea loc prima ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură. Trei zile în care cititorii vor avea ocazia să întîlnească, la Muzeul ţăranuui Român, cinci invitaţi din străinătate – Attila Bartis, Gyorgy Dragoman, Wojciech Kuczok, Philip O Ceallaigh şi Juli Zeh –, cărora li se alătură unsprezece scriitori din România: T.O. Bobe, Filip Florian, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Mitoş Micleuşanu, Cezar Paul-Bădescu, Simona Popescu, Costi Rogozanu, Ana Maria Sandu, Lucian Dan Teodorovici şi Elena Vlădăreanu. Pentru mai multe detalii despre eveniment, vizitaţi: http://www.supliment.polirom.ro/filb/index.htm.
Seria Opere. Gabriela Adamesteanu va fi lansata la Timisoara
Editura Polirom vă invită joi, 30 octombrie, ora 17.00, la evenimentul de lansare a seriei Opere. Gabriela Adameşteanu la Librăria Humanitas „Joc secund” din Timişoara.
Prezintă, alături de autoare, Smaranda Vultur, Alina Radu şi Cornel Ungureanu.
Primele două volume ce poartă semnătura Gabrielei Adameşteanu oferă cititorilor romanul Dimineaţă pierdută, unul dintre cele mai reprezentative din perioada postbelică; povestirile reunite sub titlul Gara de Est şi romanul Întîlnirea, scris după Revoluţie. În al treilea volum, cu data de apariţie în 2009, se vor regăsi romanul de debut al scriitoarei, Drumul egal al fiecărei zile, şi cartea la care ea scrie în prezent.
Prefaţate de Sanda Cordoş şi, respectiv, Paul Cernat, primele două volume, ca şi întregul ansamblu, sînt cu totul edificatoare pentru valoarea simbolică şi artistică a unei prozatoare de prim ordin. Cel mai recent titlu Gabriela Adameşteanu la Polirom este Drumul egal al fiecărei zile (colecţia „Fiction Ltd.”).
Apărut în 1983, Dimineaţă pierdută a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor. A fost adaptat radiofonic în 2006. A fost publicat în Estonia ((Eesti Raamat, 1991), Franţa (Gallimard, 2005), Bulgaria (Balkani, 2007), Israel (Nymrod Books, 2007) şi va fi tradus în 2009 la Editura Europa din Budapesta, una dintre cele mai importante edituri de literatură străină din Ungaria, dar şi la Random House Mondadori din Barcelona. Volumul a fost dramatizat într-un spectacol al Cătălinei Buzoianu de la Teatru Bulandra, care a avut premiera în decembrie 1986.
Întîlnirea (Polirom, 2003, 2007) a obţinut Premiul Ziarului de Iaşi şi Premiul Revistei Ateneu. Romanul a apărut în Bulgaria (Panorama, 2005) şi Ungaria (Palamart, 2007) şi a fost adaptat radiofonic în 2007 de Cătălina Buzoianu. Traducerea în franceză a romanului Drumul egal al fiecărei zile (1975), realizată de Marily Le Nir, a fost predată şi este în lucru la prestigioasa editură franceză Gallimard. Volumul apare în toamnă, cu titlul schimbat, la dorinţa autorului şi editorului. Romanul a primit premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor şi premiul Academiei Române, şi a fost tradus în 2007 în bulgară.
Opere I. Dimineaţă pierdută, Ediţia a V-a, revăzută. Dosar de presă; Prefaţă de Sanda Cordoş
„O dimineaţă «pierdută», dar un veac cîştigat, se poate spune în legătură cu romanul Gabrielei Adameşteanu şi cu titlul lui. O dimineaţă lungă, de o sută de ani. Romanul transmite nu numai un puternic sentiment al istoriei, ci şi un puternic, extraordinar sentiment al vieţii şi, mai ales, al trecerii ei. Am văzut că există în el nu un singur prezent, ci trei: un prezent lung, format din două mari segmente şi două scurte. Există de asemenea trei ample retrospective, (...) iar din naraţiune se desfac la tot pasul altele. Prezentul în scări şi nenumăratele retrospective (mici şi mari) înzestrează romanul cu o infinitate de «trepte» pe care cititorul urcă şi coboară mereu. Personajele se află cînd într-un plan temporal, cînd în altul. Îi vedem tineri şi bătrîni, copii, adolescenţi, adulţi: morţii învie şi încep să trăiască în faţa ochilor noştri o intensă viaţă, iar despre cei vii aflăm că de fapt au murit.” (Valeriu Cristea)
Opere II. Gara de Est. Întîlnirea; Dosar de presă; Prefaţă de Paul Cernat
„În această odisee concentrată, tragicul şi derîderile lui domină orice experiment. Aici, nu o dimineaţă este pierdută, ci întregul trecut, pe care se străduieşte să-l capteze, revenind din Ithaca, noul Ulise, cînd narator, cînd narat, din Întîlnirea. Împletirea timpurilor, schimbarea unghiurilor de vedere, înmulţirea perspectivelor narative, monologul interior alternînd cu discursul obiectivat, trecerile de la persoana întîi la a doua (acel tu adresat ţie însuţi, acel vous din Modification a lui Butor), flashbackurile şi incursiunile în viitor – nici una nu ni se pare a aparţine categoriei experimentului în sine. Ele reprezintă, mai curînd, doar căile încîlcite pe care încearcă a se ajunge şi nu se mai poate ajunge înapoi, într-o Ithacă degradată de vremi. Deoarece Ulise se întoarce tîrziu, prea tîrziu, spre un tărîm unde n-au mai putut dăinui nici o Penelopă şi nici o cetate...” (Monica Lovinescu)
Gabriela Adameşteanu a absolvit Filologia şi a lucrat pînă în 1990 în edituri (Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, Cartea Românească). A condus revista 22 (septembrie 1991 – mai 2004) şi, din mai 2004, suplimentul acesteia, Bucureştiul Cultural. Romanul Drumul egal al fiecărei zile (Cartea Românească, 1975), care a primit Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei, a fost reeditat de Editura Eminescu (1978), Litera (1992), Institutul Cultural Român (2005), tradus în bulgară (Balkani, 2007) şi va apărea în franceză (Gallimard, 2009). Volumul de povestiri Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă (Cartea Românească, 1979), tradus în rusă (Radoga, 1992), a fost reeditat în 2002 la Paralela 45. Povestirile din Vară-primăvară (Cartea Românească, 1989) au fost traduse în germană, engleză, maghiară, olandeză, rusă şi estoniană şi publicate în antologii şi reviste. Fragmente dintr-un roman aflat în lucru, Provizorat, au apărut în antologia americană : Words Without Borders. The World Through the Eyes of Writers (Anchor Books, 2007). Din foarte extinsa ei activitate publicistică de după 1990, Gabriela Adameşteanu a publicat două cărţi: Obsesia politicii (interviuri, Clavis, 1995) şi Cele două Românii (articole şi fragmente memorialistice, Institutul European, 2000). Cărţile ei au fost bine primite de critică în ţară şi în străinătate, iar Dimineaţă pierdută a intrat în manualele şcolare. A tradus din Maupassant şi Bianciotti.
În proiectul „Opere” vor mai apărea: Ştefan Agopian – Opere I. Însemnări din Sodoma. Drumul. Republica pe eşafod. Ziua mîniei. Manualul întîmplărilor. Tache de catifea şi Opere II. Tobit. Sara. Fric; Radu Cosaşu – Opere I. Maimuţele personale. Poveşti pentru a-mi îmblînzi iubita. Alţi doi ani pe un bloc de gheaţă; Emil Brumaru – Opere I şi Opere II.
Contemporary Romanian Writers: un site cu oferta de literatura, lansat de Polirom si Cartea Romaneasca la Frankfurt
Cu prilejul ediţiei din acest an a Tîrgului Internaţional de Carte de la Frankfurt, editurile Polirom şi Cartea Românească lansează un nou site cu oferta de carte pe care o vor prezenta editorilor străini pentru încheierea unor viitoare contracte de traducere. Numerosele contacte avute la ultimele trei ediţii ale Tîrgului de la Frankfurt, editarea unor cataloage de promovare specializate precum şi invitarea, an de an, a unor autori pentru lecturi publice la standul românesc de la Frankfurt sînt doar cîteva dintre modalităţile prin care numărul de contracte de traducere în alte limbi a unor opere semnate de autorii români, publicaţi de cele două edituri, a ajuns deja la cca 40. Prin lansarea site-ului ”Contemporary Romanian Writers” se doreşte o mai bună informare a editorilor din străinătate privind cele mai noi apariţii din literatura contemporană naţională. Site-ul lansat la Frankfurt este realizat în limba engleză şi cuprinde informaţii despre autori, prezentarea cărţilor, fragmente semnificative din opera acestora, repere critice, precum şi editurile sau ţările în care cărţile au fost sau urmează a fi publicate. Sînt incluşi 35 de autori, cei mai traduşi la ora actuală fiind: Norman Manea, Gabriela Adameşteanu, Filip Florian, Dan Lungu, Petru Cimpoeşu, Florina Ilis, Florin Lăzărescu, Simona Popescu, Nora Iuga, Cecilia Ştefănescu, Lucian Dan Teodorovici, Alexandru Ecovoiu, Stelian Tănase ş.a. în perioada imediat următoare, vor fi lansate variante ale site-ului în limbile germană şi franceză, iar numărul autorilor prezentaţi pe site va creşte la cca 70. Noul site poate fi accesat la adresa www.romanianwriters.ro. La ediţia din acest an a Tîrgului de Carte de la Frankfurt, standul României (Hall 5.0 c 918, organizator Ministerul Culturii şi Cultelor) îi va avea drept invitaţi pe scriitorii Norman Manea şi Gabriela Adameşteanu, autori care îşi vor lansa seria de volume publicate la Polirom, numeroşi reprezentanţi ai unor importante edituri şi agenţii literare din străinătate anunţîndu-şi deja prezenţa la eveniment. Opera celor doi autori va fi prezentată de criticii Carmen Muşat şi Daniel Cristea Enache.
http://www.polirom.ro
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu